Acapararea de pământ a lui Vladimir Putin i-a împins pe liderii Uniunii Europene să-și facă propriile planuri de extindere, scrie Politico.
Sunt în curs de desfășurare demersuri pentru a aduce până la opt noi membri în blocul de 27 de țări.
Dar impulsul istoric pentru extindere prezintă propriile riscuri pentru UE.
Adăugarea de noi state – inclusiv puterea agricolă a Ucrainei – ar deschide o Cutie Pandorei a provocărilor. Ar fi necesare reforme interne radicale, iar asta ar declanșa probabil ani de lupte interioare toxice între actualii membri ai UE.
În ciuda complexităților dureroase ale oricărui proces de extindere, agresiunea Rusiei a convins unele guverne ale UE că nu își permit să aștepte.
„Acesta este momentul să fim îndrăzneți și să ne schimbăm abordarea cu privire la extindere – pentru a aduce cele șase țări din Balcanii de Vest, Ucraina și Moldova, în familia noastră”, a declarat ministrul de externe austriac Alexander Schallenberg pentru POLITICO. .
„Extinderea nu este un efort birocratic… Este vorba despre exportul și protejarea unui anumit model de viață al democrațiilor occidentale libere și deschise.”
Tema extinderii este de așteptat să fie atinsă în discursul anual al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre starea UE, pe 13 septembrie.
Miniștrii afacerilor europene din cele 27 de capitale ale blocului urmează să aprofundeze, de asemenea, această chestiune în cadrul unei reuniuni la sfârșitul lunii octombrie, potrivit unor surse Politico.
În mod crucial, Germania și Franța par să fie la bord. Cererea cancelarului german Olaf Scholz la începutul acestui an pentru o Europă „lărgită”, precum și semnale optimiste de la Paris, unde ministrul Europei Laurence Boone a spus că UE ar trebui să transmită un „mesaj consecvent” țărilor candidate cu privire la aderarea la uniune – vor ajuta țările candidate să se ferescă de campaniile de influență rusești.
Termen limită de șapte ani
Una dintre provocări este sincronizarea. Președintele Consiliului UE, Charles Michel, a cerut ca noi membri să fie admiși în bloc până în 2030. Președintele francez Emmanuel Macron susține ideea unei extinderi în etape, țările obținând mai întâi acces la piața unică înainte de a deveni membre cu drepturi depline ale UE.
Schallenberg din Austria a propus posibilitatea de a lăsa țările candidate să stea ca observatori în Comitetul politic și de securitate al UE (PSC), un organism de la Bruxelles unde se iau deciziile de politică externă.
„În loc să le trimitem pur și simplu o declarație a UE sau a politicii de securitate externă comună, spunând „semnați-o”, îi facem parte din gândirea noastră, din formarea deciziilor noastre”, a spus el.
Tema pentru o Europă mai mare marchează primul astfel de impuls de expansiune de când blocul a acceptat Croația în rândurile sale în 2013.
De îndată ce Michel și-a stabilit data-țintă pentru 2030, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, care este responsabil pentru evaluarea aptitudinii națiunilor candidate, a turnat apă rece într-un interval de timp rapid.
Procesul de aderare la UE a fost pur „bazat pe merit”, a spus purtătorul de cuvânt.
Comisia urmează să prezinte rapoarte de progres privind țările candidate la sfârșitul acestui an, deși un înalt diplomat al UE a declarat că prezentarea ar putea fi amânată, în special, pe fondul unui control intens al candidaturii Ucrainei.
