AUR rămâne partidul cu cea mai mare intenție de vot pentru alegerile parlamentare, dar pierde peste cinci puncte procentuale față de septembrie, potrivit celui mai recent Barometru INSCOP Research.
PSD înregistrează cea mai importantă creștere și ajunge la 24,6%, în timp ce PNL scade ușor, iar USR câștigă teren. Un scenariu electoral care presupune formarea unei alianțe PNL-USR ar modifica semnificativ clasamentul, apropiind cele două formațiuni de scorul AUR.
Datele sondajului realizat în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026 arată schimbări importante în preferințele politice ale românilor, după încheierea crizei politice și formarea noului Guvern.
AUR continuă să conducă în intențiile de vot, însă coboară sub pragul de 35%, pentru prima dată în ultimele 18 luni, potrivit interpretării directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac.
În același timp, PSD recuperează aproape șase puncte procentuale față de măsurătoarea din septembrie, iar UDMR se situează sub pragul electoral de 5%.
Sondaj INSCOP noiembrie 2026: AUR pierde teren, PSD crește puternic
În rândul respondenților care au exprimat o preferință pentru un partid, indiferent dacă declară că vor merge sau nu sigur la vot, AUR este creditat cu 34,6%.
Este o scădere de 5,1 puncte procentuale față de septembrie 2026, când formațiunea avea 39,7%.
PSD ajunge la 24,6%, față de 18,7% în septembrie, ceea ce reprezintă un avans de 5,9 puncte procentuale.
PNL se situează pe poziția a treia, cu 15,1%, în scădere de la 16,3%, în timp ce USR urcă la 11,9%, comparativ cu 9% în sondajul precedent.

Clasamentul complet al intențiilor de vot este următorul:
| Partid | Noiembrie 2026 | Septembrie 2026 |
|---|---|---|
| AUR | 34,6% | 39,7% |
| PSD | 24,6% | 18,7% |
| PNL | 15,1% | 16,3% |
| USR | 11,9% | 9% |
| UDMR | 3,9% | 5,5% |
| SENS | 3% | 4,1% |
| SOS România | 2,1% | 2,7% |
| POT | 1,8% | 2,7% |
| Candidat independent | 1,6% | 1% |
| Alt partid | 1,3% | 0,3% |
Aceste rezultate sunt calculate pe baza celor care au exprimat o opțiune politică, reprezentând 72% din totalul eșantionului.
Comparativ cu septembrie, cele mai importante modificări sunt scăderea AUR și creșterea PSD, în timp ce USR înregistrează un avans de aproape trei puncte procentuale.
PNL pierde 1,2 puncte procentuale, iar UDMR coboară de la 5,5% la 3,9%.
Ce arată sondajul în cazul românilor care declară că merg sigur la vot
INSCOP a calculat separat intențiile electorale ale persoanelor care au exprimat o preferință politică și au declarat că vor merge sigur la urne.
Această categorie reprezintă 48,6% din totalul eșantionului.
În acest scenariu, AUR obține 34,1%, în scădere de la 40,2% în septembrie.
PSD este creditat cu 21,2%, față de 16,4% anterior, în timp ce PNL ajunge la 16,4%, iar USR la 14,7%.
Rezultatele pentru alegătorii care declară că vor participa sigur la vot:
| Partid | Noiembrie 2026 | Septembrie 2026 |
|---|---|---|
| AUR | 34,1% | 40,2% |
| PSD | 21,2% | 16,4% |
| PNL | 16,4% | 17,2% |
| USR | 14,7% | 11,4% |
| UDMR | 4,5% | 4,8% |
| SENS | 3,6% | 4,8% |
| SOS România | 1,9% | 1,8% |
| POT | 1,4% | 2,2% |
| Candidat independent | 1,2% | 1% |
| Alt partid | 1% | 0,2% |
Diferențele dintre cele două categorii de respondenți sunt relevante mai ales în cazul PNL și USR.
În rândul alegătorilor care declară că vor merge sigur la vot, PNL obține un scor mai mare decât în eșantionul general al celor cu opțiune politică, iar USR ajunge la 14,7%.
AUR rămâne pe primul loc în ambele scenarii, însă avansul față de celelalte formațiuni se reduce comparativ cu septembrie.
O alianță PNL-USR ar ajunge la 28,2% și ar depăși PSD
Una dintre principalele noutăți ale sondajului INSCOP este testarea unui scenariu electoral în care PNL și USR ar participa împreună la alegeri, alături de alte formațiuni politice.
În acest caz, AUR ar obține 35,7% din voturi, iar alianța PNL-USR ar ajunge la 28,2%.
PSD s-ar situa pe poziția a treia, cu 23%.

Clasamentul în scenariul unei alianțe electorale:
| Formațiune | Intenție de vot |
|---|---|
| AUR | 35,7% |
| Alianța PNL-USR | 28,2% |
| PSD | 23% |
| UDMR | 3,8% |
| SENS | 2,8% |
| POT | 2,5% |
| SOS România | 2,4% |
| Candidat independent | 1,1% |
| Alt partid | 0,5% |
Rezultatele sunt raportate la respondenții care au exprimat o preferință electorală, reprezentând 76,9% din totalul eșantionului.
Alianța PNL-USR ar avea un avantaj de 5,2 puncte procentuale față de PSD, dar s-ar afla la 7,5 puncte în urma AUR.
Scenariul este unul ipotetic, iar sondajul nu reprezintă un anunț privind constituirea efectivă a unei asemenea alianțe.
Alianța PNL-USR ar urca la 32,1% în rândul alegătorilor hotărâți să voteze
Diferența dintre AUR și o posibilă alianță PNL-USR devine mult mai mică atunci când sunt luați în calcul doar respondenții care declară că vor merge sigur la vot.
În această categorie, AUR este creditat cu 35%, iar alianța PNL-USR cu 32,1%.
Distanța dintre cele două opțiuni electorale ar fi astfel de 2,9 puncte procentuale.
PSD ar coborî pe poziția a treia, cu 20,9%, la peste 11 puncte procentuale în urma alianței.
Celelalte rezultate sunt:
- UDMR – 4,1%;
- SENS – 3,2%;
- SOS România – 1,8%;
- POT – 1,6%;
- Candidat independent – 1,1%;
- Alt partid – 0,2%.
Acest scenariu este calculat pe baza respondenților care au exprimat o opțiune electorală și declară că vor merge sigur la vot, reprezentând 51,3% din totalul eșantionului.
Diferența de 2,9 puncte dintre AUR și alianța PNL-USR trebuie interpretată ținând cont și de marja de eroare a cercetării, de ±2,8 puncte procentuale pentru întregul eșantion.
UDMR, sub pragul electoral de 5%. SENS, SOS România și POT rămân la scoruri reduse
Sondajul indică și o situație dificilă pentru formațiunile politice mai mici.
UDMR este creditat cu 3,9% în rândul respondenților care exprimă o preferință politică, față de 5,5% în septembrie.
În categoria celor care declară că vor merge sigur la vot, formațiunea obține 4,5%.
Ambele rezultate sunt sub pragul electoral de 5% aplicabil partidelor la alegerile parlamentare.
SENS înregistrează 3%, SOS România ajunge la 2,1%, iar POT la 1,8%.
În scenariul unei alianțe PNL-USR, UDMR rămâne sub 5%, indiferent de categoria de alegători analizată.
Aceste valori reprezintă estimări ale intenției de vot la momentul realizării sondajului, nu rezultate electorale.
Remus Ștefureac: PSD ar putea recupera alegători care au migrat către AUR
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, consideră că modificările din intențiile de vot pot fi legate de încheierea crizei politice și de instalarea noului Guvern.
„Încheierea crizei politice și formarea noului Guvern au produs efecte semnificative asupra intenției de vot pentru partide. AUR pierde, pentru prima dată în ultimele 18 luni, aproximativ 5 procente, ajungând la un scor sub 35%”, afirmă acesta.
Potrivit lui Ștefureac, creșterea PSD ar putea reflecta recuperarea unei părți dintre alegătorii care se orientaseră anterior către AUR.
„Corelat cu această scădere a AUR, PSD crește cu aproximativ 6 procente, cea mai probabilă ipoteză fiind că social-democrații recuperează o parte dintre votanții pierduți în favoarea AUR”, explică directorul INSCOP.
Acesta consideră că avansul social-democraților poate avea legătură și cu susținerea suplimentară pe care un partid o poate primi imediat după intrarea la guvernare.
Rămâne însă de văzut dacă PSD își va păstra acest nivel de susținere în lunile următoare.
Ștefureac amintește că PNL a înregistrat o creștere importantă în mai 2026, după moțiunea de cenzură, însă avansul s-a diminuat treptat pe parcursul crizei politice.
INSCOP: O alianță PNL-USR ar putea schimba competiția electorală
Directorul INSCOP apreciază că rezultatele scenariului privind o alianță PNL-USR indică existența unui potențial electoral important.
„Testarea, în premieră, a intenției de vot pentru o alianță formată din PNL și USR, în cadrul unui scenariu ipotetic, indică o intenție de vot ridicată care plasează un asemenea proiect politic pe locul doi, aproape de AUR”, afirmă Remus Ștefureac.
În opinia sa, apariția unui asemenea proiect ar putea influența și strategiile celorlalte formațiuni politice.
„Acest lucru arată un potențial electoral foarte ridicat care ar putea stimula, în contrapartidă, formule de coagulare alternative, în opoziție față de acest proiect major de construcție politică”, mai spune directorul INSCOP.
Datele arată că, în scenariul alianței, distanța dintre primele două opțiuni electorale ar fi mult mai redusă în rândul alegătorilor hotărâți să participe la vot.
Totuși, sondajul măsoară preferințele declarate într-un context ipotetic și nu poate anticipa cu certitudine comportamentul electoral în cazul formării unei asemenea alianțe.
Câți români declară că vor merge la vot
Barometrul INSCOP a analizat și disponibilitatea românilor de a participa la viitoarele alegeri parlamentare.
Respondenții au fost invitați să își evalueze probabilitatea de a merge la urne pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că sigur nu vor vota, iar 10 că sigur vor participa.
Un procent de 61% dintre cei chestionați au ales valoarea maximă, indicând că sunt siguri că vor merge la vot.
La polul opus, 17,4% au selectat valoarea 1, ceea ce înseamnă că declară că sigur nu vor participa.
Distribuția completă a răspunsurilor este următoarea:
| Scor privind participarea | Procent |
|---|---|
| 1 – Sigur nu votează | 17,4% |
| 2 | 1,5% |
| 3 | 1,6% |
| 4 | 1,3% |
| 5 | 5% |
| 6 | 2,5% |
| 7 | 2,2% |
| 8 | 3,4% |
| 9 | 2,5% |
| 10 – Sigur votează | 61% |
| Nu știu / Nu răspund | 1,6% |
Intenția declarată de participare nu trebuie confundată cu prezența efectivă la urne, care poate fi influențată de evoluțiile politice și de mobilizarea alegătorilor în perioada premergătoare scrutinului.