Războiul cu Iranul ar putea ajunge să coste contribuabilii americani mult mai mult decât indică cifrele oficiale, potrivit analizei unei profesoare de la Harvard Kennedy School, citată de CNBC.
Primele șase zile ale operațiunii comune SUA–Israel împotriva Republicii Islamice, începută pe 28 februarie, au generat costuri de 11,3 miliarde de dolari, conform informării Pentagonului către Congres.
Deși un armistițiu fragil este încă în vigoare, eforturile pentru un acord durabil au eșuat până acum, iar forțele americane au început luni o blocadă a porturilor iraniene, după ce negocierile de pace din weekend au eșuat.
„Sunt sigură că vom ajunge la 1.000 de miliarde de dolari pentru războiul cu Iranul”, a declarat profesoara Linda Bilmes.
Cercetarea sa, publicată cu două zile înainte de anunțarea armistițiului temporar din 8 aprilie, evidențiază mai multe motive pentru care această operațiune militară ar putea avea consecințe catastrofale asupra datoriei publice a SUA pe termen lung.
Bilmes estimează costurile pe termen scurt la aproximativ 2 miliarde de dolari pe zi, pe durata celor 40 de zile de conflict activ. Acestea includ muniția, trupele și pagubele aduse echipamentelor militare — precum doborârea a trei avioane de luptă F-15 în urma unui incident de „foc prietenesc” din Kuweit.
Ea consideră că aceste costuri sunt subestimate, deoarece Pentagonul raportează valorile istorice ale echipamentelor, nu costurile reale de înlocuire, care sunt mult mai mari.
„Aceste diferențe explică de ce suma raportată de 11,3 miliarde este, în realitate, mai apropiată de 16 miliarde”, a spus ea.
Bilmes a adăugat că contractele pe termen lung cu companii precum Lockheed Martin și Boeing pentru interceptoare și rachete vor crește semnificativ costurile, fiecare interceptor ajungând la circa 4 milioane de dolari, comparativ cu dronele iraniene, care pot fi produse cu aproximativ 30.000 de dolari.
Costuri pe termen lung
Pe termen lung, costurile cresc din cauza reconstrucției infrastructurii și echipamentelor distruse, atât ale SUA, cât și ale aliaților din Golf.
La acestea se adaugă cheltuielile pentru pensii și indemnizații de invaliditate pentru aproximativ 55.000 de militari expuși la toxine și riscuri de mediu.
În același timp, Casa Albă a cerut Congresului majorarea bugetului apărării la 1.500 de miliarde de dolari — cea mai mare creștere de la Al Doilea Război Mondial.
Această sumă nu include alte 200 de miliarde de dolari solicitate separat pentru războiul cu Iranul.
„Chiar dacă nu va fi aprobată întreaga sumă, este foarte probabil ca cel puțin 100 de miliarde de dolari anual să fie adăugați bugetului apărării”, a spus Bilmes.
Aceste cheltuieli vor pune presiune suplimentară pe deficitul bugetar al SUA.
Comparativ, războiul din Irak a costat aproximativ 2.000 de miliarde de dolari, într-o perioadă în care datoria publică era sub 4.000 de miliarde. Astăzi, aceasta depășește 31.000 de miliarde de dolari, în mare parte din cauza conflictelor din Irak și Afganistan.
„Ne împrumutăm pentru a finanța acest război la dobânzi mai mari, pe fondul unei datorii deja uriașe”, a explicat Bilmes.
„Rezultatul este că doar costurile cu dobânzile vor adăuga miliarde la totalul războiului — iar aceste costuri vor fi suportate de generațiile viitoare.”
