5.5 C
București
vineri, decembrie 19, 2025

Recorder critică apariția șefei Curții de Apel București la Realitatea Plus: acuzații de conflict de interese și lipsă de transparență

Jurnaliștii de la Recorder au comentat vineri seară apariția președintei Curții de Apel București (CAB), Liana Arsenie, într-un interviu difuzat în prime-time de postul Realitatea Plus, calificând gestul drept o „mișcare simbolică” care ridică serioase semne de întrebare privind independența și transparența conducerii instanței.

Potrivit Recorder, situația este „cu atât mai ciudată” cu cât patronul televiziunii Realitatea Plus, Maricel Păcuraru, condamnat penal definitiv, are un dosar care urmează să ajungă, în calea de atac, chiar la instanța condusă de Liana Arsenie.

Refuzul dialogului cu Recorder și acuzațiile interne din instanță

Recorder amintește că președinta Curții de Apel București a refuzat anterior să participe la documentarul de investigație „Justiție Capturată”, în care erau prezentate acuzații grave potrivit cărora deciziile sale ar favoriza inculpați din dosare de mare corupție.

Ulterior, Liana Arsenie a organizat o conferință de presă, pe care a părăsit-o după primele întrebări, refuzând să răspundă în continuare acuzațiilor. În același context, judecătoarea Raluca Moroșanu, aflată în subordinea sa, a declarat public că șefa CAB ar fi cerut judecătorilor „să fie omenoși cu inculpații” și ar fi minimalizat gravitatea evaziunii fiscale.

Recorder: interviu favorabil la televiziunea unui condamnat penal

Potrivit jurnaliștilor de investigație, Liana Arsenie nu a ieșit public până acum pentru a combate direct aceste acuzații, însă „a făcut, totuși, ceva”: a primit în biroul său de la Curtea de Apel București o echipă a Realitatea Plus și a acordat un interviu despre presupuse abuzuri comise de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, în urmă cu aproximativ zece ani.

Recorder subliniază că în interviu nu s-a discutat deloc despre acuzațiile actuale care o vizează pe șefa CAB sau despre suspiciunile că ar proteja inculpați în dosare penale.

Postul Realitatea Plus este deținut de Maricel Păcuraru, condamnat la închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu și spălare de bani, televiziunea fiind sancționată în repetate rânduri de CNA pentru dezinformare și promovând constant personaje controversate din spațiul politic.

Dosarul patronului Realitatea și problema ierarhică a instanțelor

Recorder atrage atenția că situația devine și mai sensibilă în contextul în care dosarul lui Maricel Păcuraru se află pe rolul Tribunalului București, instanță aflată în subordinea ierarhică a Curții de Apel București.

În cazul unui apel, dosarul ar urma să fie judecat chiar de instanța condusă de Liana Arsenie, care a apărut la televiziunea patronată de acesta și a fost prezentată „într-o lumină foarte favorabilă”.

Jurnaliștii Recorder precizează că au încercat să obțină un punct de vedere de la Liana Arsenie, însă aceasta nu a răspuns solicitărilor până la publicarea materialului.

„Evaziunea fiscală nu prea există” – declarațiile judecătoarei Raluca Moroșanu

Judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Curtea de Apel București, a declarat într-un interviu pentru Recorder că afirmațiile făcute de colegii săi în documentarul „Justiție Capturată” sunt reale și că actuala conducere a instanței ar favoriza o abordare indulgentă față de inculpați.

Aceasta a relatat că, în cadrul unor seminare de formare profesională, judecătorilor li s-ar fi transmis constant ideea că trebuie să fie „oameni” cu inculpații și că evaziunea fiscală ar trebui tratată preponderent în zona civilă, nu penală.

Potrivit acesteia, Liana Arsenie ar fi afirmat explicit că „evaziunea fiscală de fapt nu prea există” și că condamnarea penală ar trebui să fie ultima soluție.

Ce a declarat Liana Arsenie la Realitatea Plus

În interviul acordat Realitatea Plus, Liana Arsenie a vorbit despre presupuse presiuni exercitate de procurori din perioada în care Laura Codruța Kovesi conducea DNA, invocând inclusiv cazul Liei Olguța Vasilescu.

Aceasta a susținut că ar fi fost supusă unor contacte neprocedurale și tentative de influențare a soluțiilor, afirmând că presiunile s-ar fi manifestat inclusiv prin instrumentarea unor dosare penale împotriva judecătorilor pentru soluțiile pronunțate.

Ultimele știri
Citește și...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.