Curtea Constituțională a României (CCR) reia luni dezbaterea privind reforma pensiilor magistraților, o lege contestată intens de sistemul judiciar și amânată deja de două ori.
Totodată, judecătorii constituționali trebuie să se pronunțe și asupra proiectului de măsuri fiscale din al doilea pachet de reducere a deficitului bugetar.
Două legi cheie în analiza Curții Constituționale
Obiecția de neconstituționalitate privind Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). În paralel, CCR analizează și Legea privind redresarea și eficientizarea resurselor publice, care conține măsuri fiscale esențiale pentru planul Guvernului Bolojan de reducere a deficitului.
Ambele sesizări au fost amânate anterior pentru data de 20 octombrie, pentru analiză suplimentară.
În ultimele luni, CCR a respins mai multe obiecții de neconstituționalitate venite din partea Opoziției, însă dosarul pensiilor magistraților este considerat unul cu impact politic și juridic major.
ÎCCJ: „Legea încalcă 37 de decizii ale Curții Constituționale”
Înalta Curte a sesizat CCR la 4 septembrie, cu unanimitate de voturi, argumentând că modificarea regimului pensiilor magistraților afectează independența justiției și statutul constituțional al magistraților.
„Judecătorii instanței supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale”, se arată în comunicatul ÎCCJ.
Instanța susține că legea „încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale” și contravine principiilor fundamentale ale statului de drept.
Printre motivele invocate:
- încălcarea principiului neretroactivității legii;
- afectarea independenței puterii judecătorești;
- nerespectarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii;
- lipsa de predictibilitate și securitate juridică;
- discriminări nejustificate între categorii profesionale.
Implicațiile politice ale unei posibile decizii de neconstituționalitate
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat la începutul lunii dacă ia în calcul demisia în cazul în care CCR declară neconstituțională legea privind pensiile magistraților.
„Dacă se va pune o astfel de problemă, voi anunța eu. În acest moment nu se pune problema unei demisii”, a declarat premierul, adăugând că își păstrează încrederea că decizia CCR va permite intrarea în vigoare a legii.
Președintele Nicuşor Dan consideră că o eventuală decizie negativă a Curții nu ar trebui să ducă la o criză politică.
„Nu este cazul unei demisii. Dreptul nu este o știință exactă. Există interpretări și ambiguități în textele de lege. Nu a fost reavoință”, a declarat Dan pentru stirileprotv.ro.
Și președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că respingerea unei legi de către CCR nu trebuie să ducă automat la căderea Guvernului.
„Nu orice propunere a Guvernului este obligatoriu să fie constituțională. Altfel, nu am mai avea Curte Constituțională”, a spus Grindeanu.
Kelemen Hunor: „Va exista o problemă de legitimitate morală”
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că, în cazul unui verdict de neconstituționalitate, va fi necesară o discuție serioasă în coaliție.
„Din punct de vedere moral, ar fi o problemă. A fost singura inițiativă care a însemnat o reformă reală. E greu să le spui oamenilor că întreaga societate trebuie să suporte sacrificii, dar o clasă privilegiată nu poate fi atinsă niciodată de nimic”, a declarat liderul UDMR.
Verdict cu impact dublu: pensii și măsuri fiscale
Curtea Constituțională este așteptată să anunțe două decizii majore:
- una privind reforma pensiilor magistraților, contestată de sistemul judiciar;
- alta privind pachetul fiscal, parte a strategiei Guvernului pentru reducerea deficitului bugetar.
Ambele decizii pot avea implicații politice directe asupra stabilității coaliției de guvernare și asupra credibilității angajamentelor României în fața instituțiilor europene.
