Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale lui Grigore Alexandru Ghyka, ultimul domn al Moldovei, a fost depus duminică în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, la iniţiativa preşedintelui României, Nicuşor Dan.
Ceremonia are loc după repatrierea rămăşiţelor pământeşti ale domnitorului, care au fost deshumate vineri din localitatea franceză Le-Mée-sur-Seine.
După evenimentul de la Cotroceni, rămăşiţele vor fi reînhumate la Iaşi, oraşul unde Ghyka şi-a desfăşurat activitatea domnească şi unde a pus bazele unor instituţii esenţiale pentru modernizarea Moldovei.
Administraţia Prezidenţială a subliniat, într-un comunicat, că această repatriere reprezintă „un gest de restituire morală şi de recunoaştere a unei personalităţi care a contribuit la afirmarea libertăţii, demnităţii şi modernităţii naţionale”.
Grigore Alexandru Ghyka – un domnitor vizionar, promotor al reformelor sociale
Grigore Alexandru Ghyka a domnit în Moldova între 1849–1853 şi 1854–1856, perioadă în care a iniţiat o serie de reforme fundamentale pentru dezvoltarea societăţii româneşti.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Ghyka „a pus binele comun mai presus de interesele proprii”, fiind un susţinător al dezrobirii romilor, al abolirii cenzurii şi al reducerii taxelor comerciale. De numele său se leagă înfiinţarea Jandarmeriei Române, inspirată după modelul francez, precum şi crearea primei maternităţi publice din ţară, Institutul Gregorian, finanţată din fonduri proprii.
„Prin repatrierea rămăşiţelor pământeşti ale domnitorului Ghyka, statul român îşi reuneşte simbolic istoria cu prezentul”, se arată în comunicat.
Ceremonie cu onoruri militare în Franţa şi România
Deshumarea rămăşiţelor a avut loc vineri, în prezenţa descendenţilor domnitorului şi a oficialilor români şi francezi. Printre participanţi s-au aflat ambasadorul României în Franţa, Ioana Bivolaru, generalul de corp de armată André Petillot, director general adjunct al Jandarmeriei Franceze, şi generalul Cătălin Stegăroiu, prim-adjunct al inspectorului general al Jandarmeriei Române.
La Academia Militară a Jandarmeriei Naţionale Franceze, Garda Republicană Franceză a prezentat onorul militar domnitorului, iar sicriul a fost depus pe platoul principal al instituţiei. Garda care a purtat sicriul a fost formată din jandarmi francezi şi români.
Odată ajunse în România, vineri seară, rămăşiţele au fost depuse la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” de la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
Sâmbătă, de sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, a avut loc o slujbă de pomenire oficiată de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, în prezenţa descendenţilor domnitorului, a ministrului Culturii, András István Demeter, şi a reprezentanţilor Ambasadei Franţei.
Semnificaţia repatrierii: o restituire morală şi un act de recunoştinţă naţională
Repatrierea rămăşiţelor lui Grigore Alexandru Ghyka reprezintă un gest simbolic prin care statul român aduce acasă o personalitate definitorie pentru epoca modernizării Moldovei.
„România îşi reuneşte simbolic istoria cu prezentul, aducând acasă un domnitor vizionar care a acţionat în numele libertăţii, dreptăţii şi demnităţii naţionale”, a transmis Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele Nicuşor Dan urmează să susţină o alocuţiune în cadrul ceremoniei de la Palatul Cotroceni, în semn de omagiu pentru ultimul domn al Moldovei.
