Partidul de guvernământ pro-european al Republicii Moldova și-a păstrat majoritatea parlamentară după alegerile decisive de duminică, întărind astfel încercarea țării de 2,4 milioane de locuitori de a se apropia de Uniunea Europeană și de a se distanța de Moscova.
Cu peste 99,9% din buletinele de vot numărate, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-occidental, condus de președinta Maia Sandu, a obținut 50,03% din voturi, ceea ce îi asigură aproximativ 55 de mandate din cele 101 din Parlament.
Prin comparație, alianța pro-rusă formată din partide nostalgice sovietice și condusă de fostul președinte Igor Dodon a obținut 24,26%, potrivit rezultatelor publicate pe site-ul Comisiei Electorale Centrale.
PAS a depășit estimările sondajelor preelectorale, care anticipau că partidul va rămâne cea mai mare forță politică, dar risca să piardă majoritatea – rezultat ce ar fi putut limita obiectivul Maiei Sandu de a obține aderarea la UE în următorul deceniu.
Victorie importantă
Rezultatul reprezintă o victorie importantă pentru Sandu, care și-a construit mandatul pe un curs pro-european și a acuzat Rusia că a recurs la tactici fără precedent pentru a influența alegătorii din această țară săracă, prinsă între Ucraina și România.
În Republica Moldova, puterea este împărțită între președintele ales direct și un prim-ministru desemnat de Parlament, post pe care ar urma să-l ocupe Igor Grosu, liderul PAS și un apropiat al Maiei Sandu.
Rezultatele vor fi primite cu ușurare la Bruxelles și în alte capitale europene, unde existau temeri că Moscova ar putea recâștiga influență într-o regiune strategică, în contextul intensificării campaniei hibride pe care Rusia o desfășoară pe continent.
Ursula von der Leyen: Moldova, ai reușit din nou
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris pe X: „Moldova, ai reușit din nou. Nicio încercare de a semăna frică sau diviziune nu v-a putut slăbi hotărârea. Ați făcut o alegere clară: Europa. Democrație. Libertate. Ușa noastră este deschisă. Și vom fi alături de voi la fiecare pas.”
Deși scrutinul de duminică reprezintă un pas major pentru perspectiva aderării la UE, procesul rămâne incert. Republica Moldova trebuie să continue reformele și să abordeze problema nerezolvată a Transnistriei, regiunea separatistă unde sunt staționați circa 1.500 de soldați ruși.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis un mesaj similar: „În pofida tentativelor de interferență și presiune, alegerea poporului Republicii Moldova s-a impus cu forță. Franța sprijină Moldova în proiectul său european și în elanul său pentru libertate și suveranitate.”
Campania electorală din acest an a fost marcată de acuzații tot mai multe de ingerință rusă. Autoritățile de la Chișinău acuză Moscova că a direcționat miliarde de dolari către partide pro-ruse, rețele de cumpărare de voturi și campanii de propagandă menite să alimenteze sentimentul anti-occidental.
Două partide pro-ruse – excluse din alegeri
Două partide pro-ruse au fost excluse din alegeri vineri, din cauza neregulilor de finanțare, decizie care a stârnit furia opoziției și critici dure din partea Moscovei.
Secțiile de votare s-au închis după o zi tensionată, în care oficialii au raportat tentative de perturbare a scrutinului, inclusiv atacuri cibernetice asupra sistemelor electorale și alerte false cu bombă la secții din străinătate.
Stanislav Secrieru, consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, a scris pe X că moldovenii au votat „sub o presiune masivă din partea Rusiei și a intermediarilor săi”. Acesta a precizat că au fost semnalate amenințări cu bombă la secții de votare din Bruxelles, Roma și Statele Unite.
Voturile diasporei, de regulă pro-europene, erau așteptate să joace un rol decisiv în rezultat. Kremlinul a acuzat autoritățile moldovene că ar fi restricționat drepturile cetățenilor din Rusia, unde au fost deschise doar trei secții de vot, comparativ cu numărul mult mai mare din Europa și SUA.
Dodon a contestat rezultatele
Igor Dodon, liderul Blocului Patriotic, care se opune cursului pro-european al Maiei Sandu, a contestat rezultatele și a afirmat că are dovezi de nereguli electorale. El a chemat opoziția la un protest pașnic în fața Parlamentului pe 29 septembrie.
Moscova respinge constant acuzațiile de ingerință în Moldova, pe care le cataloghează drept „anti-rusești” și „nefondate”. Totuși, rezultatul reprezintă o înfrângere pentru Kremlin, despre care oficialii moldoveni spun că a investit resurse și timp fără precedent pentru sprijinirea partidelor pro-ruse.
Un oficial din serviciile de informații occidentale a declarat pentru The Guardian că, în ultimele luni, Moldova a devenit „prioritatea de politică externă numărul doi pentru Rusia, după Ucraina”, menționând că echipa responsabilă de dosarul moldovenesc a fost reorganizată anul acesta pentru o strategie mai agresivă.
De la independența obținută în 1991, Republica Moldova a oscilat între apropierea de Bruxelles și menținerea legăturilor moștenite din perioada sovietică cu Moscova.
