Roboți umanoizi dansatori au fost în centrul atenției luni, în cadrul galei anuale a China Media Group dedicată Festivalului Primăverii – cea mai urmărită transmisiune oficială de televiziune din China. Au executat fandări și sărituri cu rostogolire înapoi (aterizând în genunchi), s-au rotit și au sărit. Niciunul nu a căzut.
Demonstrația a fost impresionantă, dar i-a făcut pe unii să se întrebe: dacă roboții pot acum să danseze și să practice arte marțiale, ce altceva mai pot face?
Experții sunt împărțiți. Unii susțin că roboții au limitări și că momentul ar trebui privit și ca un instrument de propagandă de stat.
Dezvoltați de mai multe companii chineze din domeniul roboticii, roboții au realizat o serie de mișcări complexe, inclusiv elemente de kung fu, momente comice și coregrafii sincronizate alături de artiști umani.
Imaginile distribuite online au fost rapid comparate cu ediția de anul trecut a galei de Anul Nou Lunar, care a inclus de asemenea roboți dansatori, dar cu mișcări vizibil mai simple.
Kyle Chan, expert în dezvoltarea tehnologică a Chinei la Brookings Institution din Washington DC, a afirmat că Beijingul folosește astfel de spectacole publice pentru a „uimi publicul intern și internațional cu performanțele tehnologice ale Chinei”.
„Spre deosebire de modelele de inteligență artificială sau echipamentele industriale, roboții umanoizi sunt exemple extrem de vizibile ale leadershipului tehnologic al Chinei, pe care publicul larg le poate vedea pe telefon sau la televizor”, a spus el, conform The Guardian.
Referindu-se la competiția tot mai intensă dintre China și SUA în domeniul tehnologic, Chan a adăugat: „Deși China și SUA sunt umăr la umăr în domeniul inteligenței artificiale, roboții umanoizi sunt un sector în care China poate pretinde că este înaintea SUA, în special în ceea ce privește scalarea producției.”
China – țară pioner în robotică
Georg Stieler, director pentru robotică și automatizare la firma globală de consultanță tehnologică Stieler Technology and Marketing, a subliniat și el simbolismul transmisiunii în prime-time.
„Ceea ce diferențiază această gală de evenimente similare din alte țări este legătura directă dintre politica industrială și spectacolul de maximă audiență”, a declarat Stieler.
Comparând performanțele din acest an cu cele de anul trecut – când publicul a văzut „în esență un singur tip de coregrafie”, cu mișcări limitate precum mersul, rotirea și lovirea – Stieler a arătat că un semnal important al progresului Chinei în robotică este „capacitatea de a opera un număr mare de umanoizi aproape identici în mișcare sincronizată, cu pași stabili și comportament consistent al articulațiilor”.
Totuși, el a avertizat: „Performanța pe scenă nu echivalează încă cu robustețea industrială.” Potrivit acestuia, roboții au fost antrenați pentru rutină „de sute sau mii de ori – nu le-ai putea cere pur și simplu să schimbe direcția sau să facă ceva complet diferit”.
„Aceste mișcări de dans implică foarte puțină percepție a mediului și se bazează în esență pe învățare prin imitație plus un sistem de control al echilibrului. Asta are puțină relevanță pentru fiabilitatea în medii necontrolate, condiție esențială pentru utilizarea la scară industrială. De asemenea, progresul în dexteritate nu este la fel de rapid ca în locomoție”, a adăugat el.
Prezentarea noii generații de roboți subliniază ambițiile tehnologice mai largi ale Chinei.
La finalul anului 2024, China înregistra 451.700 de companii din domeniul roboticii inteligente, cu un capital total de 6,44 trilioane de yuani (aproximativ 932 miliarde de dolari), potrivit datelor oficiale. Proiecte guvernamentale majore, precum „Made in China 2025” și cel de-al 14-lea Plan Cincinal, au plasat robotica și inteligența artificială printre prioritățile strategice ale Beijingului.
Morgan Stanley estimează că vânzările de roboți umanoizi din China se vor dubla la peste 28.000 de unități în 2026. La rândul său, Elon Musk a declarat că se așteaptă ca principalii săi competitori în acest domeniu să fie companii chineze, în contextul în care Tesla își orientează strategia către inteligența artificială integrată în hardware și robotul său umanoid Optimus. „Oamenii din afara Chinei subestimează China, dar China este la un alt nivel”, a spus Musk luna trecută.
Marina Zhang, profesor de tehnologie la University of Technology Sydney, consideră că această demonstrație vizibilă ar putea marca o nouă etapă în planul de dezvoltare industrială al Chinei, „în care robotica devine un pilon central al tranziției de la asamblarea cu costuri reduse la producția inteligentă de înaltă valoare”.
