Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a anunţat, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), finalizarea şi completarea cadrului legal aferent intervenţiilor împotriva aeronavelor neautorizate şi a dronelor.
Măsurile vin în continuarea Legii nr. 73/2025, adoptată în primăvară, şi a ordinului de ministru emis pe 4 iulie, care stabileşte procedurile şi linia de comandă pentru astfel de intervenţii.
Potrivit ministrului, au fost aprobate metodologii operaţionale care detaliază lista obiectivelor ce necesită protecţie împotriva dronelor, modalităţile de actualizare a acesteia şi paşii de intervenţie.
Lista obiectivelor — dinamică, inclusiv protecţie temporară pentru evenimente
Moşteanu a explicat că lista obiectivelor protejate este dinamică şi poate include obiective permanente (infrastructură critică) sau obiective temporare, cum ar fi locaţii în care participă oficiali de rang înalt (preşedinţi, premieri) sau săli de conferinţă. Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP) şi celelalte structuri din Sistemul Naţional de Apărare vor implementa măsurile necesare pentru protecţia acestor obiective.
Trei etape de intervenţie: identificare, bruiaj, intervenţie (măsuri clasificate)
Conform ministrului, cadrul procedural prevede trei trepte esenţiale — identificare, bruiaj şi intervenţie — detaliile tehnice fiind clasificate. Aceste etape sunt menite să ofere un răspuns proporţional şi controlat la ameninţările cu aeronave fără pilot (UAV) şi la cele cu pilot.
Cine decide doborârea: comandantul misiunii pentru forţele militare, ministrul pentru civile
Cea mai importantă clarificare oferită la CSAT priveşte responsabilitatea decizională în cazul angajării forţei letale:
- Dronelor şi aeronavelor militare (cu pilot) — decizia de interceptare şi, dacă este cazul, de doborâre revine comandantului misiunii (comandantul militar al operaţiunii), în conformitate cu regulile NATO şi procedurile militare.
- Aeronavelor cu pilot civile — decizia de doborâre rămâne la ministrul Apărării, pentru că implică o componentă politică şi riscuri majore, situaţie similară cu practica internaţională consolidată după atacurile din 11 septembrie 2001.
Ministrul a subliniat că distrugerea unei aeronave este măsura de ultimă instanţă, aplicată doar după epuizarea tuturor paşilor de avertizare şi încercărilor de identificare.
Context legal şi operaţional: legea 73/2025 şi ordinul din 4 iulie
Moşteanu a reamintit că Legea privind intervenţia asupra aeronavelor neautorizate în spaţiul aerian al României a intrat în vigoare pe 19 mai 2025, iar ordinul ministerial din 4 iulie a detaliat linia de comandă şi procedurile. Noile metodologii adoptate la CSAT sunt “proiecte subsecvente” care operationalizează cadrul legal.
Risc, prevenţie şi lecţii istorice
Ministrul a făcut trimitere la schimbările în doctrina de securitate internaţională după 11 septembrie 2001, când decizii privind aeronave civile “renegate” au dobândit o dimensiune politic-operativă.
Moşteanu a reafirmat că statul trebuie să se pregătească pentru scenarii extreme, dar a subliniat că utilizarea armamentului rămâne ultima soluţie, aplicată numai când toate celelalte măsuri au eşuat şi aeronava continuă să reprezinte o ameninţare.
