România se confruntă cu riscul de a pierde până la 4 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în contextul în care mai multe reforme și investiții asumate în fața Comisiei Europene nu au fost finalizate la termen.
Situația apare într-un moment delicat pentru finanțele publice, având în vedere că România înregistrează deja cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană.
În ședința de Guvern de joi se află pe ordinea de zi o informare oficială privind stadiul jaloanelor din PNRR, riscurile asociate și măsurile necesare pentru evitarea sancțiunilor financiare. Documentul vizează în special proiectele și reformele aflate în responsabilitatea Ministerului Mediului și Ministerului Energiei.
Ce penalizări riscă România pentru neîndeplinirea jaloanelor din PNRR
Executivul analizează impactul financiar al întârzierilor, iar sumele potențial pierdute sunt considerabile.
Printre cele mai importante penalizări posibile se numără:
- până la 972 milioane euro pentru neîndeplinirea jaloanelor 4 și 31, care vizează reforma administrării și tarifării apei în România, precum și strategia națională privind biodiversitatea;
- până la 109 milioane euro pentru neîndeplinirea jalonului 124 privind instalarea a 950 MW energie regenerabilă din surse eoliene și solare;
- până la 64 milioane euro pentru jalonul 131, ce presupune implementarea a 7 proiecte de stocare a energiei;
- până la 64 milioane euro pentru jalonul 134, legat de construirea unor capacități flexibile de producție combinată de energie termică și electrică pe gaz;
- până la 64 milioane euro pentru jalonul 138 privind instalarea de panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 1.640 MW;
- până la 51 milioane euro pentru jalonul 139 privind capacități de stocare a energiei electrice de minimum 240 MW;
- până la 770 milioane euro pentru reforma pieței de energie electrică, care presupune reducerea dependenței de cărbune și stimularea investițiilor private în energie regenerabilă;
- până la 972 milioane euro pentru cadrul legislativ favorabil hidrogenului din surse regenerabile;
- până la 972 milioane euro pentru măsuri privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire.
Presiune politică pentru accelerarea reformelor
Tema absorbției fondurilor europene a fost adusă în prim-plan și de președintele Nicușor Dan, care a subliniat necesitatea unei colaborări eficiente între instituțiile statului.
„Noi ca ţară avem nişte obiective. OCDE – să sperăm în vară, şi foarte important – sfârşitul lunii august, termenul limită – PNRR. Deci, dincolo de luptele politice care sunt inerente, avem nevoie de o colaborare a instituţiilor astfel încât să luăm cât mai mulţi din banii pe care trebuie să îi luăm din PNRR”, a declarat președintele Nicușor Dan.
La rândul său, premierul Ilie Bolojan a transmis avertismente clare miniștrilor responsabili de implementarea reformelor.
„Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștrii și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR”, declara premierul în luna februarie.
Șeful Guvernului a menționat inclusiv sancțiuni pentru funcționarii din administrație care beneficiază de sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, în situația în care România pierde finanțări.
Care sunt termenele limită pentru fondurile din PNRR
Guvernul a precizat că toate reformele și investițiile asumate prin PNRR trebuie finalizate până la data de 31 august 2026.
Ulterior, cererea finală de plată trebuie transmisă cel târziu până la 30 septembrie 2026.
Conform noii decizii a Consiliului Uniunii Europene:
- România are în total 6 cereri de plată;
- cererea de plată numărul 5 va include 28 de ținte și jaloane aferente granturilor;
- cererea de plată numărul 6 va conține 151 de ținte și jaloane, atât pentru componenta nerambursabilă, cât și pentru cea rambursabilă.
Câți bani a încasat România până acum din PNRR
Până în prezent, România a reușit să atragă peste jumătate din valoarea totală alocată prin PNRR.
Statul român a primit deja 10,72 miliarde de euro, sumă care include:
- prefinanțarea inițială;
- fondurile aferente cererilor de plată 1 și 2;
- o parte din sumele aferente cererii de plată 3.
Miza finalizării reformelor rămâne uriașă, mai ales în contextul presiunilor bugetare și al necesității de a susține investițiile publice prin bani europeni.
