Reţeaua Băncilor pentru Alimente a transformat, de la înfiinţare şi până în prezent, peste 39.000 de tone de produse în mai mult de 76 de milioane de porţii de hrană, distribuite către 325.000 de persoane vulnerabile prin intermediul organizaţiilor partenere, arată o analiză a Federaţiei Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).
„România rămâne captivă într-un scenariu al extremelor: ocupăm un loc fruntaş în Europa la risipă alimentară, cu peste 3,45 milioane de tone de deşeuri alimentare (Eurostat) aruncate în 2022, în timp ce aproape 28% din români trăiesc la limita sărăciei (Eurostat, 2024). În acest peisaj fracturat, FBAR funcţionează ca un mecanism structurat de solidaritate, cu rol logistic şi social, devenind o punte între surplus şi oameni, un circuit al binelui pentru sistemul de asistenţă socială”, se menţionează în comunicat.
Conform sursei citate, într-un depozit obişnuit, un palet de produse cu ambalajul deteriorat este adesea considerat o „pierdere” contabilă, însă în „economia solidarităţii”, acesta devine o resursă vitală.
„Pentru cele 930 de asociaţii partenere reţelei Băncilor pentru Alimente, fiecare donaţie de alimente înseamnă mai mult decât hrană; înseamnă stabilitate şi sprijin pentru cei care au mai mare nevoie. Când hrana nu mai este o grijă zilnică, oamenii pot privi mai departe: către educaţie, sănătate şi paşi reali spre o viaţă trăită cu demnitate şi speranţă”, menţionează sursa citată.
Reprezentanţii organizaţiei susţin că mecanismul este, la bază, logistic, însă generează un impact real în viaţa oamenilor şi comunităţilor. Astfel, banca preia surplusul de la companii şi îl distribuie gratuit către ONG-urile partenere.
„Impactul real se vede şi în contabilitatea asociaţiilor, acolo unde resursele eliberate datorită sprijinului alimentar schimbă destine. Unul dintre cele mai elocvente exemple vine de la Iaşi”, se mai precizează în comunicat.
Reprezentanţii Fundaţiei Emmaus explică, în datele furnizate către federaţie, cum parteneriatul cu Banca Regională a schimbat radical modul în care îşi gestionează fondurile.
„Înainte de colaborarea cu Banca pentru Alimente, cheltuielile pentru o săptămână de masă ajungeau la aproximativ 1.750 de lei. Acum, cu un cost maxim de 50 de lei pe zi, reuşim să asigurăm un meniu variat, echilibrat din punct de vedere nutriţional şi cu un maxim de aport de vitamine. Dincolo de masa echilibrată, sprijinul dumneavoastră ne-a dat posibilitatea de a aloca un buget mai mare pentru formarea profesională a beneficiarilor”, susţine Fundaţia Emmaus.
Astfel, o donaţie de alimente se transformă, indirect, într-o şansă la o meserie şi la integrare socială pentru tinerii vulnerabili.
Conform sursei citate, pentru copiii din centrele de zi, produsele primite nu sunt doar o masă caldă, ci şi un instrument pedagogic. Fundaţia Pro Educatione, care asigură masa pentru 60 de elevi, subliniază o schimbare de mentalitate în rândul celor mici: „Colaborarea noastră cu Banca pentru Alimente şi cu magazinele partenere oferă o şansă elevilor să fie responsabili de viitorul lor, să preţuiască bunurile şi mai ales să înveţe să evite risipa de alimente prin responsabilitate”, notează Fundaţia Pro Educatione.
Pentru alte organizaţii, sprijinul constant prin alimente reprezintă o componentă esenţială în menţinerea activităţii, mai ales într-un context economic dificil. Acest sprijin contribuie la continuitatea programelor sociale şi la capacitatea organizaţiilor de a răspunde nevoilor comunităţilor vulnerabile. Fundaţia Umanitară Pacea subliniază rolul important al acestui sprijin în activitatea lor curentă: „Din consumul nostru lunar, 80% din produse sunt oferite de către Banca pentru Alimente”.
Această realitate este confirmată şi la Galaţi, unde Fundaţia de Sprijin a Vârstnicilor descrie donaţiile drept „sursa de a merge mai departe în aceste vremuri foarte dificile”. Pentru vârstnicii singuri, pachetul alimentar este adesea singura interacţiune umană şi dovada că nu au fost uitaţi de comunitate.
Momentele de vârf, precum Colectele Naţionale de Paşte sau Crăciun, generează un flux mare de resurse şi permit organizaţiilor non-guvernamentale să îşi extindă capacitatea operaţională şi să ajungă la un număr extins de persoane vulnerabile.
România, între risipă și sărăcie: 3,45 milioane de tone de alimente aruncate, 28% dintre români la limita sărăciei (FBAR)
