România şi-a susţinut miercuri, alături de alte opt ţări, candidatura pentru găzduirea viitoarei Agenţii vamale a UE, în cadrul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri din Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor (IMCO) a Parlamentului European, ministrul finanţelor Alexandru Nazare insistând pe atuurile expertizei ţării în domeniul securităţii cibernetice, competitivităţii pieţei muncii din Bucureşti şi disponibilităţii imediate a viitorului sediu.
În cuvântul său introductiv, ministrul finanţelor Alexandru Nazare a declarat că România candidează pentru a găzdui sediul noii Agenţii vamale a UE (EUCA) dintr-un motiv simplu: „Credem în reforma vamală europeană şi ne dorim ca aceasta să reuşească”.
„Una dintre primele măsuri ale guvernului meu a fost introducerea unei taxe vamale pentru coletele mici din afara UE. Am înţeles riscul pe care îl presupune comerţul necontrolat”, a explicat Nazare în faţa eurodeputaţilor din comisia IMCO a PE.
„De ce suntem potriviţi? Întreaga noastră ofertă se construieşte pe viteză şi capacitate. Avem un sediu deja pregătit, avem infrastructura tehnică necesară şi avem voinţa politică necesară pentru a îndepărta obstacolele. România este angajată ca reforma vamală să funcţioneze, nu doar să asigure un sediu pentru autoritatea vamală a UE”, a dat asigurări ministrul român.
„Sistemul nostru a arătat rezilienţă şi capacitate de adaptare, chiar şi în cele mai dificile medii”, a mai spus el.
Nazare a mai afirmat că Bucureştiul este recomandat şi de conectivitate şi de o bază solidă de experţi, precum şi de existenţa în capitală a Centrului european de securitate cibernetică.
Nu în ultimul rând, Nazare a spus că Bucureştiul este o capitală europeană care oferă toată infrastructura necesară, fiind un loc în care personalul Agenţiei se va bucura de un standard de viaţă ridicat. „Alegeţi Bucureşti, alegeţi România!”, le-a transmis Nazare eurodeputaţilor.
În total, nouă oraşe candidează pentru găzduirea viitoarei Agenţii vamale a UE: Bucureşti, Liege (Belgia), Lille (Franţa), Malaga (Spania), Porto (Portugalia), Roma (Italia), Haga (Olanda), Varşovia (Polonia) şi Zagreb (Croaţia).
Candidatura Bucureştiului a fost susţinută într-o primă sesiune de întrebări şi răspunsuri a Comisiei IMCO, alături de cele ale oraşelor Liege, Lille şi Malaga.
Candidatura oraşului Lille a stârnit interesul celor mai mulţi eurodeputaţi din Comisia IMCO, respectiv nouă, în timp ce aceea a oraşului Malaga a fost vizată de cinci întrebări.
Eurodeputatul polonez Piotr Muller, din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, chiar a interpelat Franţa pentru a se interesa de ce această ţară, care găzduieşte deja mai multe instituţii europene, între care şi sediul principal al Parlamentului European, nu este dispusă să susţină crearea de agenţii în alte ţări.
„Franţa nu are cea mai concentrare de instituţii europene, nu vorbim decât de câteva agenţii europene. În total este vorba de 1.300 de persoane din punct de vedere al personalului, deci suntem a opta ţară din UE din acest punct de vedere”, a răspuns Amelie de Montchalin, ministrul acţiunii şi conturilor publice.
„Franţa cooperează cu toate celelalte ţări din Europa şi salută toate celelalte candidaturi”, a mai spus ea.
Candidatura României a stârnit interesul unui număr de trei eurodeputaţi, respectiv Adina Vălean şi Maria Grapini din România şi Dirk Gotink, eurodeputat olandez din grupul PPE.
Eurodeputata PNL Adina Vălean a spus în intervenţia sa că o agenţie atât de mare cum va fi noua autoritate vamală va trebui să atragă şi angajaţi de pe piaţa locală. Ea a arătat că dacă un loc sau o ţară are multe agenţii europene atunci atractivitatea ei e limitată. Fostul comisar european pentru transport l-a întrebat pe ministrul român al finanţelor care consideră că este valoarea adăugată a oraşului Bucureşti pentru această agenţie, în ceea ce priveşte piaţa muncii şi relaţia cu administraţia naţională.
Alexandru Nazare a subliniat faptul că foarte multe companii din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor au investit foarte mult în centre de servicii în Bucureşti. De asemenea, a remarcat că România are specialişti foarte buni în domeniul digital.
„Am demonstrat că suntem capitala securităţii cibernetice pentru că avem Centrul de securitate cibernetică la Bucureşti. Am putut să demonstrăm peste tot acest lucru când am avut de a face cu securitatea cibernetică şi domeniul digital. Şi cred că este un avantaj esenţial pentru că vorbim despre un hub, de un centru de date vamale pe care îl va ţine această agenţie, şi trebuie să securizăm acest data hub”, a spus el.
Dirk Gotink, din grupul PPE, l-a întrebat pe reprezentantul României cum poate garanta că ceea ce e deja disponibil pe partea de securitate cibernetică în ţara noastră este suficient, în contextul războiului din Ucraina şi a altor evoluţii posibile pe viitor, pentru a asigura protecţia viitoarei agenţii vamale.
„Pe partea de securitate cibernetică România a dovedit nu doar acum, ci chiar înainte de izbucnirea războiului din Ucraina. Pentru că primit câteva misiuni de protejare în acel context. Am demonstrat care este avantajul nostru competitiv în domeniul securităţii cibernetice. Asta pentru că am avut personalul la dispoziţie, am avut talente, am avut resurse din mai multe domenii”, a explicat ministrul.
El a afirmat că în urmă cu câţiva ani nimeni nu credea că în România ar trebui să existe un Centru european de securitate cibernetică, dar că acum „suntem cei mai buni”. „Bucureştiul este un adevărat ecosistem în ceea ce priveşte securitatea cibernetică”, a dat el asigurări.