În ultimul deceniu, numărul adăposturilor civile din România, destinate protecției populației în caz de război, a scăzut cu peste 31%, potrivit unui raport al Curții de Conturi.
Dacă în 2013 existau 7.424 de adăposturi, la finalul anului 2023 numărul acestora a ajuns la 5.072. Mai mult, aproape jumătate dintre cele existente nu sunt funcționale, iar pentru reabilitarea lor este nevoie de aproximativ 278 milioane de lei.
Un audit al Curţii de Conturi realizat în cursul anului trecut pe tema adăposturilor de protecţie civilă arată că, la nivel naţional, există 5072 de adăposturi, iar dintre acestea 3711 adăposturi au fost construite anterior anului 1990, ceea ce înseamnă că 73% din adăposturile de protecţie civilă au peste 35 de ani vechime.
Dintre cele 3181 de localităţi din România, doar 319 au adăposturi de protecţie civilă, dintre acestea 183 fiind municipii şi oraşe iar restul – comune.
Adăposturilor de protecţie civilă insuficiente
Comparativ cu evidenţa din anul 2013, la 31 decembrie 2023 numărul adăposturilor de protecţie civilă a scăzut cu 31,68%, de la 7424 adăposturi în 2013 la 5072 în anul 2023, iar nici cele existente la finalul lui 2023 nu sunt funcţionale, arată raportul Curţii de Conturi.
Dintre cele 2734 adăposturi publice, doar 1376 sunt operative, în timp ce dintre adăposturile private pentru protecţie civilă, în număr de 2338, doar 1153 sunt operative auditorii au constatat că peste jumătate din numărul adăposturilor de protecţie civilă nu îndeplinesc cerinţele de funcţionalitate, iar pentru renovarea acestora ar fi nevoie de aproape 300 de milioane de lei.
„Una dintre măsurile dispuse a fost stabilirea necesarului de fonduri pentru operaţionalizarea adăposturilor de protecţie civilă. Atât în urma implementării măsurii dispuse prin HCJSU emise în anul 2022, cât şi a celor emise în anul 2024, din datele colectate, o parte din UAT-uri (exemplu: Galaţi, Constanţa, Timişoara, Braşov, Craiova) au stabilit necesarul de finanţare pentru aducerea în stare de operativitate a adăposturilor de protecţie civilă de la nivelul zonelor de competenţă. Din datele centralizate la nivelul IGSU, au fost estimate fonduri în sumă de 278 milioane lei necesare pentru operaţionalizarea adăposturilor de la nivelul UAT-urilor din 25 de judeţe”; sunt concluziile auditului.
Curtea de Conturi a constatat de asemenea că, deşi în anul 2022 au fost dispuse măsuri care aveau ca scop remedierea deficienţelor constatate urmare a controalelor efectuate de către inspectorii ISU şi creşterea gradului de operaţionalizare a adăposturilor de protecţie civilă existente, nu au fost luate suficiente măsuri de către factorii responsabili pentru ducerea la îndeplinire a acestor cerinţe.
Nici măsuri pentru amenajarea de adăposturi care să proteze populaţia nu au fost adoptate în ultimii ani, deşi la graniţa de nord este război.
„În perioada auditată, în cadrul şedinţelor Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a fost adoptată o singură hotărâre cu privire la adăpostirea populaţiei, respectiv Hotărârea nr.31/07.09.2023 privind adoptarea unor măsuri de protecţie pe teritoriul naţional din imediata vecinătate a zonei de conflict din Ucraina. Prin această hotărâre a fost dispusă o măsură punctuală, pentru asigurarea adăpostirii populaţiei din judeţul Tulcea, la nivelul localităţilor Plauru şi Ceatalchioi, şi care a constat în edificarea de spaţii de protecţie. Măsura a avut caracter de urgenţă. CNSU nu a adoptat alte hotărâri în care să fie stabilite măsuri referitoare la fondul de adăpostire sau realizarea activităţii de adăpostire din România în caz de conflict armat”, se mai arată în raport.
Conform centralizării efectuate la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, „în perioada 2022-2024 au fost remediate doar 458 de adăposturi de protecţie civilă, ceea ce arată faptul că demersurile întreprinse la nivel judeţean nu au fost suficiente astfel încât să se asigure un grad de operaţionalizare ridicat”, sunt alte concluzii ale auditului.
De cele mai multe ori, motivul invocat de administratorii sau proprietarii de adăposturi pentru a justifica faptul că nu întreţin adăposturile de protecţie civilă este de ordin financiar. Amenzile pentru nemenţinerea adăposturilor publice de protecţie civilă în stare bună de utilizare sunt cuprinse între o mie şi 2000 de lei.
Nici cei care construiesc nu respectă legislaţia privind realizarea de adăposturi pentru protecţia populaţiei.
„Referitor la această reglementare privind construirea de adăposturi de protecţie civilă în cadrul construcţiilor noi cu o suprafaţă mai mare de 600 mp, deşi au fost emise avize de protecţie civilă, unii investitori/dezvoltatori nu au respectat condiţiile iniţiale aprobate pentru construcţia de adăposturi de protecţie civilă, astfel încât la recepţia lucrării nu au mai fost solicitate autorizaţiile de protecţie civilă de la IGSU. În acest sens sunt necesare reglementări privind recepţia execuţiei lucrărilor la clădirile noi care să includă criterii privind construirea adăposturilor de protecţie civilă şi obligativitatea autorizării lor de către IGSU”, sunt alte constatări ale raportului Curţii de Conturi.
