România se află printre economiile europene cu cele mai reduse progrese în implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cu o rată de îndeplinire de doar 27% a jaloanelor și țintelor asumate.
Media Uniunii Europene se situează la 32%, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare publicat de Banca Naţională a României (BNR) în iunie 2025.
Accesare limitată a fondurilor din cauza întârzierilor
Deși România beneficiază de o alocare generoasă în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență – 28,5 miliarde euro sub formă de granturi și împrumuturi avantajoase – întârzierea în implementarea reformelor și investițiilor asumate a condus la blocaje în transmiterea cererilor de plată și la accesarea parțială a fondurilor.
Până în prezent, țara a primit doar 10,72 miliarde euro, dintre care 6,4 miliarde euro sunt granturi și 4,32 miliarde euro sunt împrumuturi, ceea ce reprezintă puțin peste o treime din suma totală alocată.
BNR: Realizările actuale fac improbabilă recuperarea întârzierilor
„Nivelul redus al realizărilor înregistrate pe parcursul celor patru ani, raportat la termenul-limită pentru finalizarea tuturor jaloanelor şi ţintelor, face puţin probabilă recuperarea întârzierilor în intervalul de timp rămas”, avertizează BNR în raportul său.
Potrivit instituției, lipsa de progres afectează direct capacitatea României de a accesa fonduri europene esențiale și întârzie reformele structurale planificate pentru modernizarea statului și creșterea rezilienței economice.
Riscuri majore pentru tranziția sustenabilă
BNR subliniază că pierderea fondurilor PNRR înseamnă și neimplementarea unor reforme esențiale, de la tranziția verde și digitală, până la modernizarea infrastructurii, restructurarea economiei și creșterea competitivității.
„Impactul acestor reforme ar contribui semnificativ la atenuarea sau chiar compensarea efectelor contracţioniste ale procesului de consolidare fiscală”, se mai arată în raportul băncii centrale.
.){kind=link}