Cancelarul german Olaf Scholz a ”primit o palmă” de la liderul chinez Xi Jinping, marți, din cauza întorsăturii Europei către protecționismul comercial – și a puținului angajament față de Ucraina, scrie Politico.
În ciuda portretizării mass-media de stat a unui cadru prietenos – cu ceai și o plimbare cu președintele chinez – nemulțumirile Beijingului cu privire la războiul Europei împotriva tehnologiei verzi au fost evidente în timpul întâlnirii sale cu liderul celei mai mari economii a UE.
„Exporturile Chinei de vehicule electrice, baterii cu litiu și produse fotovoltaice [panouri solare] reprezintă o contribuție masivă la efortul lumii de a combate schimbările climatice”, a spus Xi.
Liderul chinez răspundea unei investigații lansate de Bruxelles anul trecut cu privire la subvențiile pentru vehiculele electrice de la Beijing.
Mai recent, Comisia Europeană a anunțat o anchetă cu privire la sprijinul statului pentru turbinele eoliene chineze propuse pentru proiecte europene de generare, care au urmat verificări similare asupra proiectelor feroviare și solare.
Xi vrea liber pe piața din Europa
El i-a spus lui Scholz, care a fost în China pentru o vizită de patru zile, că „cele două părți ar trebui să se ferească de creșterea protecționismului” și a sugerat că Berlinul nu ar trebui să meargă pe calea reducerii riscurilor, deoarece nu există niciun risc în legăturile bilaterale.
Subliniind că Beijingul „nu este o amenințare pentru securitate”, Xi a spus că cooperarea chinezo-germană nu ar trebui interpretată ca un risc.
„Fie că este vorba despre domenii tradiționale, cum ar fi producția de mașini și automobile, sau noi domenii precum tranziția ecologică, digitalizarea sau inteligența artificială, cele două țări au un potențial uriaș de cooperare câștig-câștig încă de explorat”, a spus Xi, potrivit presei de stat Xinhua.
Scholz cere pace în Ucraina
Scholz, flancat de o delegație de afaceri formată din directori germani de top dornici să-și păstreze oportunitățile de afaceri profitabile în China, și-a concentrat remarcile de deschidere nu pe comerț, ci pe Ucraina.
El i-a cerut lui Xi să „contribuie mai mult la o pace justă în Ucraina”.
„Războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei și reînarmarea Rusiei au avut un impact negativ foarte semnificativ asupra securității în Europa. Ele afectează în mod direct interesele noastre fundamentale”, i-a spus el lui Xi.
Xi nu a oferit niciun angajament nou față de Ucraina, susținând în schimb „toate eforturile care să conducă la soluționarea pașnică a crizei [Ucrainei], precum și convocarea la timp a unei conferințe internaționale de pace recunoscute atât de Rusia, cât și de Ucraina”.
El a cerut „participarea egală a tuturor părților și unde ar putea fi discutate toate planurile de pace” – un indiciu puternic că Europa ar trebui să invite Rusia la masă.
El a cerut Occidentului să nu „toarne combustibil pe foc”, eufemismul Chinei pentru trimiterea de arme în Ucraina.
