În ultimele zile dinaintea ritualului secret care a dus la alegerea primului lider american al Bisericii Catolice, președintele SUA, Donald Trump, a postat o imagine extraordinară generată de inteligență artificială, în care apărea înfățișat ca papă.
Postarea a stârnit condamnări — și nu puțină exasperare — din partea liderilor Bisericii.
A fost doar una dintre numeroasele intruziuni „trumpiene” într-un conclav în care președintele nu s-a putut abține să nu se implice, umbrind deja funeraliile Papei Francisc prin negocierile sale de pace și susținând candidații preferați la pontificat.
„Clericii au fost reticenți să aleagă un papă din superputerea globală”, a declarat un cardinal pentru POLITICO. Însă, în cele din urmă, când cei 133 de cardinali votanți s-au închis miercuri în Capela Sixtină pentru a alege liderul celor 1,4 miliarde de catolici din lume, au ales nu doar un american, ci unul care, plauzibil, putea acționa ca un contrabalans față de impulsivul președinte american.
Alegerea nu este întâmplătoare
Aceasta nu a fost o întâmplare pură. Când cardinalii au reușit să se unească în jurul unui nou papă, progresiștii dintre ei erau conștienți că Robert Francis Prevost, în vârstă de 69 de ani, născut în Chicago și fost misionar cu o moștenire culturală mixtă, era un lider capabil să ofere o voce alternativă față de Trump, potrivit aceleiași surse și unui alt cardinal. Prevost a fost întronizat joi sub numele de Papa Leon al XIV-lea.
Deși nu a fost factorul decisiv în alegere, care a fost ghidată de considerente interne mai subtile, faptul că un papă american ar putea reprezenta un contrabalans față de retorica lui Trump a fost un „dar suplimentar”, a declarat unul dintre clerici pentru POLITICO, sub protecția anonimatului pentru a discuta despre conversații private.
Și, într-adevăr, pe hârtie, Papa Leon pare să se opună aproape tuturor valorilor pe care le reprezintă președintele american.
Leon al XIV-lea este așteptat, potrivit observatorilor progresiști, să continue abordarea umanistă a papalității care i-a înfuriat pe susținătorii MAGA și care a fost favorizată de Francisc, susținând în linii mari eforturile predecesorului său de a face Biserica mai tolerantă față de grupurile pe care le-a persecutat istoric.
În contrast cu poziția izolaționistă a președintelui SUA, Leon al XIV-lea este, de asemenea, așteptat să continue politica lui Francisc de a acorda un rol mai important bisericilor locale din Africa, Asia și America Latină. Sprijinul cardinalilor proveniți din aceste centre de putere în creștere ale lumii catolice a fost, se pare, crucial în conclavul care a dus la alegerea sa.
„O problemă foarte importantă”
Poate că cea mai mare diferență de poziție dintre Trump și noul papă este legată de migrație.
În timp ce președintele continuă deportările în masă ale migranților fără acte din SUA, Leon este „în favoarea migranților, în favoarea refugiaților, în favoarea drepturilor omului; este alături de cei săraci”, a declarat sursa citată anterior. Această persoană a adăugat că Papa deține chiar și un pașaport peruan.
„Este cu siguranță o problemă pentru Trump, pentru că a adoptat o poziție foarte serioasă și reprezintă America pe care Trump o detestă, aceia care vorbesc spaniola”, a spus istoricul bisericesc Alberto Melloni. „Faptul că a folosit spaniola și italiana și nu engleza în primul său salut, joi seară, a fost o cruzime deliberată din partea lui Prevost.”
Walter Kasper, un cardinal german în vârstă de 92 de ani, prea bătrân pentru a participa la conclav, a declarat pentru POLITICO că migrația a fost „o problemă foarte importantă” pentru cardinali în discuțiile preliminare conclavului, care influențează adesea decisiv rezultatul final.
„Tratamentul aplicat de Trump migranților este „teribil”, a spus el. „Venind atât din SUA, cât și din Peru, [Leon] înțelege foarte bine această problemă.”
