Peste 2 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica duminică, la sărbătoarea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul.
Potrivit Direcţiei pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date, sunt peste 1,3 milioane de bărbaţi care poartă acest nume sau derivate ale lui şi peste 650.000 de femei.
Dintre prenumele masculine cel mai întâlnit este Ioan – 442.011.
Se întâlnesc, de asemenea, prenumele Ion – purtat de 328.081 de români, Ionel – 133.070, Ionică – 4.410, Ioniţă – 1.826, Ionuţ – 364.186, Ivan – 7.729, Jan – 4.433, Jean – 3.351 şi Nelu – 20.097.
În rândul femeilor, cel mai întâlnit este prenumele Ioana – 392.824, dar şi Ionela – 148.320, Ionelia – 6.766, Ionica – 19.135, Ionuţa – 582, Jana – 4.742, Nela – 10.715, Oana – 71.863 sau Onuţa – 134.
Tradiţii și obiceiuri
În Bucovina sunt puşi brazi împodobiţi la porţile celor care poartă acest nume, iar în Transilvania, cei care au numele Ion sunt botezaţi în râu.
Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului.
De asemenea, tot conform tradiţiei populare, după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.
De Sfântul Ion, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.
În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.
Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.
