Țările Uniunii Europene riscă să se confrunte în următorii ani cu pierderi masive de locuri de muncă, pe fondul costurilor ridicate ale energiei, al restructurării industriale și al tranziției verzi, avertizează Comisia Europeană.
Datele, consultate de POLITICO, vor fi incluse în Pachetul de Primăvară al Semestrului European, document care conține recomandările economice și de politici publice ale Comisiei pentru statele membre și care urmează să fie prezentat miercuri. Aceste cifre evidențiază îngrijorările tot mai mari de la Bruxelles cu privire la amploarea provocărilor economice cu care se confruntă blocul comunitar.
„Competitivitatea Europei nu va fi construită doar prin tehnologie, capital sau reglementări financiare”, a declarat pentru POLITICO vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru competențe și educație, Roxana Mînzatu. „Va fi construită de oameni, de competențele pe care le dezvoltă și de oportunitățile pe care le creăm pentru ca aceștia să contribuie pe deplin la economiile și societățile noastre.”
Pe fondul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, care continuă să influențeze prețurile petrolului, Comisia estimează că presiunile generate de costurile energiei în 2026 ar putea pune în pericol până la 560.000 de locuri de muncă. Cele mai afectate sectoare ar urma să fie construcțiile, metalurgia, industria chimică și transporturile.
Șomaj mai mare și datorii în creștere
Activitatea economică mai slabă a determinat Comisia Europeană să își revizuiască estimările privind șomajul. Dacă în toamna anului trecut prognoza indica o rată a șomajului de 5,9% în 2026 și 5,8% în 2027, noile estimări arată un nivel de 6% în ambii ani.
În același timp, Comisia estimează că guvernele europene vor acumula datorii suplimentare. Deficitul bugetar agregat al celor 27 de state membre ar urma să crească de la 3,1% din PIB în 2025 la 3,5% în 2026 și 3,6% în 2027.
Industria auto și cea a bateriilor, printre cele mai afectate
Executivul european avertizează că în industria auto europeană, esențială pentru economia Germaniei, aproximativ 600.000 de locuri de muncă sunt expuse riscului pe măsură ce sectorul trece de la motoarele cu combustie internă la vehicule electrice și se confruntă cu o concurență tot mai puternică din partea Chinei.
În industria bateriilor, circa 85.000 de locuri de muncă sunt considerate vulnerabile, iar în sectorul producției de panouri solare aproape 59.000 de posturi sunt afectate de presiunile pieței. Alte 4.500 de locuri de muncă din siderurgie ar putea fi influențate de măsurile de decarbonizare.
Aceste îngrijorări reflectă dezbaterea tot mai intensă de la Bruxelles privind pierderea competitivității Europei în industriile strategice în fața Chinei și a Statelor Unite, în pofida planurilor de stimulare a producției interne.
Criza competențelor se adâncește
În paralel, companiile europene reclamă dificultăți tot mai mari în găsirea angajaților cu calificările necesare.
Potrivit datelor Comisiei, 68% dintre companiile de dimensiuni medii au raportat lipsa competențelor necesare în 2023. În 2024, 77% dintre firme au afirmat că deficitul de forță de muncă și competențe reprezintă o barieră pentru investiții.
Pentru prima dată, recomandările formulate de Comisia Europeană vor pune un accent special pe educație, formare profesională, învățare continuă, competențe STEM și recalificare profesională.
„Investiția în oameni este cea mai puternică strategie de competitivitate a Europei și fundamentul unei Uniuni care poate inova mai mult, concura mai eficient și rezista oricărei provocări”, a afirmat Roxana Mînzatu.
Creșterea costului vieții și riscul sărăciei în muncă
Documentul atrage atenția și asupra impactului social al transformărilor economice.
Comisia avertizează că gospodăriile cu venituri reduse ar putea fi afectate disproporționat de creșterea prețurilor la carburanți, ceea ce le-ar putea reduce veniturile disponibile cu aproximativ 1,4%.
Bruxelles-ul semnalează și persistența inegalităților pe piața muncii, subliniind că cetățenii din afara UE sunt mult mai predispuși să ocupe locuri de muncă sub nivelul calificărilor lor comparativ cu lucrătorii nativi.
De asemenea, unul din cinci angajați europeni lucrează în sectoare cu salarii mici și productivitate redusă, iar unul din doisprezece se confruntă cu riscul de sărăcie, deși are un loc de muncă.
Pe acest fond, Comisia Europeană intenționează să împingă statele membre către reforme menite să îmbunătățească pregătirea profesională, calitatea locurilor de muncă și sistemele de protecție socială.
Tot în cadrul pachetului care va fi prezentat miercuri, Comisia Europeană urmează să semnaleze probleme privind situația fiscală a Bulgariei, după analizarea politicilor sale bugetare. Germania, Estonia, Letonia și Slovenia au trecut prin evaluări similare, fără a primi deocamdată avertismente suplimentare.
