Trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru afaceri externe va călători în acest weekend în Germania, unde se va întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu lideri europeni, pentru o nouă rundă de discuții la nivel înalt privind încheierea războiului.
Steve Witkoff, care conduce eforturile Casei Albe de mediere între Ucraina și Rusia, va discuta la Berlin cea mai recentă versiune a acordului de pace propus.
Administrația Trump face presiuni pentru ca un acord să fie finalizat până de Crăciun și a purtat, în ultimele săptămâni, mai multe runde de negocieri cu reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei, deși nu există semne clare că un progres major este iminent.
Nu a fost confirmat încă ce lideri europeni vor participa la discuțiile de la Berlin. Potrivit The Wall Street Journal, care a relatat prima despre întâlnire, premierul britanic Sir Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz ar urma să fie prezenți.
Confirmarea întâlnirii Witkoff–Zelenski vine la câteva zile după ce Ucraina a transmis Statelor Unite versiunea revizuită a unui plan de pace în 20 de puncte, cea mai recentă formă a unei propuneri apărute la sfârșitul lunii noiembrie, care a declanșat o intensă activitate diplomatică.
Teritoriile – mărul discordiei
Soarta teritoriilor din estul Ucrainei rămâne unul dintre cele mai dificile subiecte ale negocierilor. Kievul refuză să cedeze terenurile ocupate ilegal, în timp ce Moscova își reafirmă intenția de a prelua complet regiunea Donbas prin forță, dacă Ucraina nu se retrage.
Zelenski a reacționat cu scepticism la cea mai recentă propunere a Casei Albe privind soluționarea chestiunii teritoriale, care presupune retragerea armatei ucrainene din regiune și transformarea acesteia într-o „zonă economică specială”.
Președintele ucrainean a declarat jurnaliștilor că, potrivit termenilor propuși de SUA, Kremlinul s-ar angaja să nu avanseze în zonele eliberate de forțele ucrainene, iar terenul dintre părțile controlate de Rusia din Donbas și liniile defensive ale Ucrainei ar deveni, în esență, o zonă demilitarizată.
Propunerea, care pare să încerce rezolvarea problemei statutului juridic al teritoriului prin crearea unui regim special, a fost pusă sub semnul întrebării public de Zelenski, care a întrebat: „Ce i-ar opri [pe ruși] să avanseze? Sau să se infiltreze deghizați în civili?”
Ucraina și aliații săi europeni au declarat public că discuțiile conduse de SUA au fost constructive și au salutat progresele în obținerea unor amendamente la un plan care, în forma sa inițială, era perceput ca favorizând Rusia.
Cu toate acestea, în ultimele săptămâni au apărut semne că Trump își pierde răbdarea cu Zelenski și cu susținătorii săi europeni.
Părerea lui Trump despre europeni
Într-un interviu dur acordat Politico la începutul săptămânii, președintele SUA i-a catalogat pe liderii europeni drept „slabi” și și-a reînnoit apelurile ca Ucraina să organizeze alegeri.
Zelenski a afirmat că alegerile ar putea avea loc în termen de 90 de zile dacă SUA și Europa ar oferi garanțiile de securitate necesare. Alegerile sunt suspendate de când a fost instituită legea marțială, după lansarea invaziei ruse pe scară largă în februarie 2022.
Pe măsură ce eforturile diplomatice ale Casei Albe continuă, atenția Europei se concentrează asupra modului de sprijinire a Ucrainei în eventualitatea unui acord de pace, fiind în desfășurare discuții privind garanțiile de securitate și finanțarea.
Guvernul ucrainean se confruntă cu o situație financiară extrem de dificilă, având nevoie de încă 135,7 miliarde de euro în următorii doi ani.
Vineri, guvernele Uniunii Europene au convenit să înghețe pe termen nedeterminat aproximativ 210 miliarde de euro în active rusești aflate în Europa.
Se speră că acest acord va deschide calea pentru acordarea acestor fonduri sub formă de împrumuturi către Ucraina, în cazul în care se ajunge la un acord la summitul UE de săptămâna viitoare, oferind Kievului sprijin financiar pentru armată și pentru reconstrucția zonelor devastate după aproape patru ani de război total.
Această măsură a fost condamnată de Kremlin drept un act de „furt”, iar banca centrală a Rusiei a anunțat că va da în judecată Euroclear, instituția financiară belgiană unde sunt depozitate majoritatea activelor rusești înghețate după invazie.
