Administrația Donald Trump și aliații săi politici din Statele Unite evită cuvântul „război” atunci când discută despre conflictul cu Iranul, preferând formulări mai vagi precum „operațiune” sau „misiune”.
Declarațiile oficiale și comentariile politicienilor republicani descriu atacurile asupra țintelor iraniene ca fiind o „operațiune foarte specifică” cu obiective limitate.
Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat, de exemplu, că Statele Unite „nu sunt în război în acest moment”, dar desfășoară „o misiune critică pentru a menține siguranța tuturor”.
Există o explicație pragmatică pentru această alegere a cuvintelor.
Explicația juridică
Conform Constituției SUA, puterea de a declara război aparține Congresului, nu președintelui.
Ultima dată când s-a întâmplat acest lucru a fost în 1942, când SUA au declarat război aliaților Germaniei naziste – Bulgaria, Ungaria și România – în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Pentru toate conflictele pe care SUA le-a purtat de atunci, inclusiv războaiele din Coreea, Vietnam, Irak și Afganistan, diferite administrații au venit cu denumiri diferite, inclusiv „acțiuni kinetice ale forței armate”.
Acest lucru a atras întotdeauna critici. În 1973, în timpul războiului din Vietnam, Congresul a adoptat Legea privind puterile de război, care stipula că președintele putea folosi forța militară în străinătate doar cu autorizația Congresului – sau, cel puțin, să prezinte Congresului un raport care să prezinte circumstanțele extraordinare care îl împiedică să aștepte o astfel de autorizație.
În cazul atacului asupra Iranului, administrația Trump nici măcar nu a prezentat un astfel de raport – nu fără precedent, dar totuși rar.
Explicația politică
După cum notează The Atlantic, dincolo de considerațiile juridice, există și motive pur politice pentru care administrația Trump evită cuvântul „război”.
Pentru publicul american, acesta este asociat în primul rând cu evenimentele din ultimele decenii din Irak și Afganistan: conflicte prelungite cu numeroase victime și fără un viitor clar.
„Război” nu denotă atât dorința de a lupta, cât haos și nemulțumire.
Ultima dată când intervenția militară a fost populară în Statele Unite a fost la începutul anilor 1990, când trupele americane, susținute de o coaliție internațională, au eliberat Kuweitul de ocupația irakiană (Primul Război din Golf sau Operațiunea Furtună în Deșert).
O generație de americani a crescut și pur și simplu nu își amintește de acea experiență.
Déjà vu: Rusia
Practicile actuale ale guvernului SUA amintesc în multe privințe de cele ale autorităților ruse la începutul invaziei lor la scară largă a Ucrainei în 2022.
Pe atunci, cuvântul „război” era practic interzis.
Evenimentele trebuiau denumite „operațiune militară specială” (SMO), iar utilizarea cuvântului „război” putea duce la urmărire administrativă sau chiar penală sub acuzația de „falsificare” sau „discreditare” a forțelor armate.
În SUA, nu există nicio răspundere administrativă sau penală pentru cuvântul „război”.
Evitarea acestuia este pur și simplu un element al retoricii oficiale și un indicator al loialității.
