Uniunea Europeană negociază cu o ”bazooka comercială” în mână, dar nu poate fi de acord încă dacă să apese pe trăgaci.
Dincolo de mesajul atent formulat de miniștrii comerțului din UE despre un răspuns „proporțional” și „unitar” în urma reuniunii din Luxemburg de luni, întrebarea-cheie privind cum să reacționeze la tarifele comerciale impuse de președintele SUA, Donald Trump, riscă să provoace fisuri în coeziunea fragilă a blocului comunitar, scrie Politico.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vorbind la Bruxelles exact în momentul în care miniștrii comerțului își încheiau reuniunea, a subliniat că UE dorește în primul rând să negocieze.
Blocul a propus Statelor Unite eliminarea tuturor tarifelor pentru bunurile industriale printr-o schemă de „tarife zero pentru zero”, care ar include automobile, produse farmaceutice, produse chimice, materiale plastice și utilaje.
Aceasta ar fi partea pozitivă a negocierii (un avantaj relativ ușor de oferit, având în vedere că tarifele transatlantice pentru produsele industriale sunt, în mod tradițional, scăzute).
Bazooka comercială: Instrumentul Anti-Coerciție
În ceea ce privește măsurile punitive, UE dorește să creeze impresia că negociază dintr-o poziție de forță (în speranța că turbulențele financiare declanșate de noile tarife ale lui Trump îi vor reduce acestuia combativitatea). Totuși, capitalele UE sunt împărțite în privința măsurilor exacte ce ar trebui folosite.
Instrumentul Anti-Coerciție (ACI), o opțiune extremă care încă nu a fost folosită vreodată, ar permite Comisiei Europene să vizeze sectoare din SUA precum serviciile digitale și bancare.
Tarifele lui Trump – care ar afecta exporturi europene în valoare de 380 miliarde euro – reprezintă exact tipul de bullying economic avut în vedere de UE atunci când a conceput ACI.
Dar, deși tarifele „reciprocitare” de 20% impuse de SUA asupra tuturor bunurilor UE urmează să intre în vigoare în curând (alături de tarifele deja existente de 25% pe oțel, aluminiu și autoturisme), acest lucru nu înseamnă că cele 27 de state ale blocului sunt gata să activeze această „armă comercială”.
Un ministru european chiar a subliniat că folosirea acesteia ar însemna că blocul se află efectiv într-un război comercial.
Răspunsul UE ar veni tot prin taxe
Europenii consideră justificările oferite de Trump pentru aceste tarife ca fiind total false – inclusiv afirmația că TVA-ul, reglementările tehnologice ale UE și standardele fitosanitare ar constitui bariere non-tarifare.
Formula folosită pentru calcularea lor este, de asemenea, lipsită de sens: tariful mediu al UE pentru bunuri industriale este de numai 1,6%.
Potrivit unui document intern consultat de POLITICO, Comisia ia în considerare impunerea unor tarife de până la 25% asupra unei game largi de exporturi din SUA, drept răspuns la tarifele lui Trump asupra oțelului și aluminiului.
Guvernele UE vor vota asupra acestui plan miercuri. Acesta ar putea impune un tarif de 25% asupra multor exporturi americane, inclusiv soia, porumb dulce, orez, migdale, suc de portocale, merișoare, tutun, fier, oțel, aluminiu, anumite ambarcațiuni și vehicule, textile, îmbrăcăminte și diverse produse cosmetice.
Valoarea totală a exporturilor americane afectate ar fi de aproximativ 22,1 miliarde euro, conform cifrelor publicate de Eurostat din anul 2024. Aceasta este mai puțin decât intenția inițială, după ce țările UE au cerut eliminarea unor produse – cum ar fi bourbonul din Kentucky – de pe lista inițială, lucru considerat o victorie pentru Franța, Irlanda, Italia și Spania.
„S-a ajuns la limită”
Țări precum Franța, Germania și Spania au solicitat ca blocul să nu excludă nicio opțiune în relația cu președintele american.
„Trebuie să analizăm și Instrumentul Anti-Coerciție”, a declarat ministrul german al economiei în exercițiu, Robert Habeck, înaintea reuniunii de luni.
„Acestea sunt măsuri care merg mult dincolo de politica vamală, având o gamă largă, inclusiv serviciile digitale și alte instrumente diverse, mult mai ample decât o simplă taxă digitală.”
Omologul său spaniol, Carlos Cuerpo, a fost de acord.
„Instrumentul Anti-Coerciție este disponibil pentru a fi utilizat dacă va fi necesar. Dar, încă o dată, mesajul pe care UE ar trebui să-l transmită astăzi este unul pozitiv”, a declarat Cuerpo pentru POLITICO.
„Trebuie să explorăm utilizarea tuturor instrumentelor de care dispunem. Cu siguranță nu ar trebui să excludem nimic.”
Statele UE sunte reticente
Un diplomat senior din UE, familiarizat cu reuniunea, a declarat pentru POLITICO că atunci când șeful comerțului UE, Maroš Šefčovič, a testat opiniile miniștrilor cu privire la instrumentele ce ar trebui utilizate, doar câțiva miniștri au cerut utilizarea tuturor opțiunilor – inclusiv „armele comerciale” cele mai severe.
„Majoritatea statelor membre au afirmat că sunt favorabile contramăsurilor doar dacă sunt obligate”, a spus diplomatul, adăugând că aproximativ 20% dintre țări au cerut Comisiei Europene să folosească toate instrumentele disponibile, inclusiv Instrumentul Anti-Coerciție.
Concret, Irlanda și Italia – ale căror sectoare farmaceutice și vinicole sunt în centrul furtunii tarifare – au fost mai prudente privind escaladarea tensiunilor comerciale cu Trump.
Ministrul irlandez pentru afaceri externe și comerț, Simon Harris, a fost deosebit de rezervat în privința activării ACI sau a țintirii serviciilor americane.
„Cred că dacă am intra în această zonă ar însemna o escaladare extraordinară într-un moment în care trebuie să lucrăm pentru dezescaladare. În multe privințe, aceasta este opțiunea nucleară dacă începem să discutăm despre utilizarea Instrumentului Anti-Coerciție și altele asemenea”, a spus Harris, care va zbura marți la Washington.
