Uniunea Europeană „nu este pregătită” să facă pasul fără precedent de a utiliza cele 140 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru a trimite un împrumut substanțial către Ucraina, a declarat vineri comisarul european belgian Hadja Lahbib.
Într-un interviu acordat publicației POLITICO, Hadja Lahbib — fost ministru belgian de externe — a avertizat că este nevoie de „multă muncă” pentru a se asigura că riscurile juridice sunt minimizate și împărțite echitabil între Belgia, celelalte 26 de state membre ale UE și chiar țările G7, înainte ca planul să poată fi pus în aplicare.
Ea a sugerat că alte țări europene care dețin active rusești nu fac suficient pentru a direcționa fondurile către Ucraina, subliniind că Belgia — care găzduiește cea mai mare parte a acestor active prin intermediul depozitarului financiar Euroclear — a contribuit deja cu dobânzile acumulate pentru a sprijini efortul de război al Kievului împotriva Rusiei.
Declarațiile lui Lahbib vin după prăbușirea unui plan de a folosi activele suverane ale Rusiei, înghețate în UE de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Vladimir Putin. Conform propunerii, banii ar fi fost trimiși Kievului sub forma unui „împrumut de despăgubire”, rambursabil doar în cazul puțin probabil în care Rusia ar plăti daunele de război în viitor.
„Nu suntem pregătiți”
Premierul belgian Bart De Wever a blocat planul în cadrul summitului Consiliului European desfășurat joi seară la Bruxelles, de teamă că Belgia ar putea deveni ținta unor represalii juridice și financiare din partea lui Putin.
„Nu suntem pregătiți”, a spus Lahbib, care deține portofoliul de ajutor umanitar și gestionare a crizelor, când a fost întrebată de ce a fost amânată propunerea. „Este un lucru fără precedent. Este pentru prima dată când facem așa ceva, deci ne aflăm într-un teritoriu care trebuie explorat cu foarte mare atenție, pentru a gestiona toate consecințele posibile.”
Activele, a explicat ea, aparțin băncii centrale a Rusiei și sunt protejate de dreptul internațional, care trebuie respectat. „Belgia, dar și alte state membre, sunt conștiente că trebuie să acționăm cu prudență”, a spus Lahbib.
Ea a adăugat că nu dorește să „numească și să rușineze” celelalte țări UE în care sunt depozitate activele rusești, dar a pus sub semnul întrebării dacă acestea își îndeplinesc în totalitate rolul în utilizarea dobânzilor din aceste active pentru a sprijini Ucraina, așa cum a făcut Belgia. Printre statele care dețin astfel de depozite se numără Franța, Luxemburg și Germania.
Comisia Europeană, brațul executiv al blocului, va elabora acum propuneri detaliate privind modul în care Ucraina poate acoperi deficitul său de finanțare. Dacă cele 140 de miliarde de euro din activele rusești vor fi trimise Kievului, acestea ar acoperi nevoile țării pentru cel puțin următorii doi ani.
Liderii UE s-au angajat să reanalizeze opțiunile propuse de Comisie — inclusiv utilizarea acestor active — la următoarea reuniune din decembrie. Întrebată dacă planul ar putea fi gata pentru aprobare până atunci, Lahbib a răspuns prudent:
„Dacă vom avea cei mai buni juriști, un sistem solid, sprijinul G7, al celor 27 de state membre și toți vor fi pregătiți să își asume responsabilitatea împreună cu Belgia, procesul poate merge repede”, a spus ea. „Întrebați-i pe ceilalți: sunt ei pregătiți?”
