E una să lovești motocicletele Harley-Davidson și whisky-ul bourbon. E cu totul altceva să mergi împotriva Silicon Valley sau Wall Street.
Uniunea Europeană ia în considerare deschiderea unui nou front de luptă, în contextul în care președintele Donald Trump se pregătește să impună așa-numitele tarife reciproce tuturor partenerilor comerciali ai Americii, miercuri, scrie Politico.
„Ziua Eliberării”, așa cum a numit-o Trump, ar marca cea mai mare escaladare a războiului comercial pe care l-a lansat inițial împotriva Canadei, Mexicului și Chinei după învestirea sa din 20 ianuarie.
Au urmat rapid tarife universale pe oțel și aluminiu, apoi pe automobile – punând Comisia Europeană, executivul UE, în poziția de a apăra interesele economice ale blocului format din 27 de state membre.
Până acum, Bruxellesul a urmat regulile clasice ale războiului comercial, răspunzând tarifelor extinse ale lui Trump pe metale industriale cu taxe echivalente asupra unor mărci americane emblematice, precum Harley-Davidson. Răspunsul în oglindă a fost conceput pentru a egala măsurile administrației americane, dar nu pentru a escalada conflictul.
Bruxellesul se pregătește să ridice miza
Acum, în condițiile în care Washingtonul amenință cu noi pedepse pentru UE, nu doar pentru tarifele existente, ci și pentru ceea ce consideră a fi bariere netarifare, cum ar fi reglementările tehnologice, Bruxellesul se pregătește să ridice miza.
Vizând serviciile americane, Bruxellesul s-ar putea gândi la bănci mari precum J.P. Morgan sau Bank of America, ori la giganți tech precum rețeaua socială X a lui Elon Musk, motorul de căutare Google sau retailerul online Amazon.
„Cu siguranță nu excludem un răspuns mai amplu, mai bun și chiar mai creativ, prin intermediul serviciilor, drepturilor de proprietate intelectuală și altele,” a declarat un oficial de rang înalt al Uniunii Europene, la jumătatea lunii martie.
„Toate opțiunile sunt pe masă în acest moment.”
Avantajul UE în conflictul comercial
UE este exportator net de automobile, produse farmaceutice și alimente către SUA.
Dar este importator net de servicii – ceea ce îi oferă un avantaj într-un conflict comercial.
(Per ansamblu, luând în calcul bunurile și serviciile, comerțul transatlantic este destul de echilibrat. UE are un excedent total de doar 50 miliarde de dolari, adică aproximativ 3% din cele 1,7 trilioane de dolari în comerț anual transatlantic.)
„Giganții tech din America, industria financiară și companiile farmaceutice au rădăcini adânci în Europa. Dacă se merge prea departe, Bruxellesul ar putea strânge șurubul: taxe digitale pentru Silicon Valley, reglementări mai stricte pentru Wall Street sau impozite pe exporturile farmaceutice ale SUA,” a spus Tobias Gehrke, cercetător senior în cadrul Consiliului European pentru Relații Externe.
„America ar putea avea bastonul mai mare, dar Europa are destule pietre ascuțite de aruncat.”
Lovitură pentru lovitură
În ringul acestui război comercial cu Trump, executivul UE a luptat până acum în aceeași categorie de greutate: lovitură pentru lovitură.
După ce Washingtonul a impus tarife mai mari și mai extinse pe importurile de oțel și aluminiu la jumătatea lunii martie, Comisia este pregătită să răspundă în același mod, vizând exporturi americane în valoare de 26 de miliarde de euro. După consultări dificile cu guvernele și companiile din UE, Bruxellesul ar trebui să propună aceste liste tarifare chiar săptămâna aceasta.
Problema este că există un număr limitat de bunuri ce pot fi vizate, când daunele sunt atât de mari.
„Dacă Trump impune tarife reciproce, intrăm într-un joc complet nou,” a declarat un diplomat UE, sub protecția anonimatului, pentru a putea vorbi liber.
În funcție de abordarea lui Trump, Comisia are două căi principale pentru a lovi în sectorul serviciilor.
Prima ar fi utilizarea reglementărilor deja construite în ultimii cinci ani, pentru a înăspri regulile ce guvernează Big Tech, a taxa băncile americane majore sau a încetini acordarea licențelor de funcționare în UE.
Asul din mânecă – Legea Piețelor Digitale a UE
„Când vezi poziționarea marilor companii tech americane din ultimele luni, toate apropiate de Trump, ai impresia că fac lobby la Casa Albă împotriva Europei. De fapt, sunt extrem de vulnerabile la măsuri de retaliere,” a declarat Yves Melin, partener fondator la firma de avocatură Cassidy Levy Kent.
Un exemplu este Legea Piețelor Digitale a UE, care urmărește limitarea puterii jucătorilor dominanți din tehnologie și protejarea concurenței. Comisia urmează să decidă chiar săptămâna aceasta dacă Apple și Meta încalcă aceste reguli.
Totuși, acest domeniu este unul în care Bruxellesul va acționa cu prudență, pentru a nu alimenta și mai mult conflictul.
„Problema cu partea digitală este că, în momentul în care UE acționează, presiunea din partea SUA asupra cadrului de reglementare va crește,” a explicat Arnoud Willems, partener pentru comerț internațional la firma King & Spalding.
Impunerea de taxe pe tranzacții financiare și fluxuri digitale sau obligarea companiilor aeriene americane să plătească mai mult pentru a ateriza pe aeroporturile europene sunt alte pârghii de care UE ar putea dispune, a mai adăugat el.
UE ar putea, de asemenea, să restricționeze accesul companiilor americane la contracte publice prin noul său Instrument Internațional de Achiziții Publice.
Dacă Bruxellesul exclude firmele americane de energie sau consultanță din contractele publice ale UE, acest lucru ar afecta o sursă majoră de venituri.
