Liderii UE şi-au înăsprit poziţia şi vor ca Comisia Europeană să pregătească cea mai puternică armă comercială a blocului împotriva Statelor Unite, în cazul în care Donald Trump nu renunţă la ameninţările legate de Groenlanda.
Germania s-a alăturat Franţei şi va cere Comisiei să analizeze declanşarea Instrumentului Anti-Coerciţie la summitul de urgenţă al liderilor UE, programat joi seara la Bruxelles, potrivit a cinci diplomaţi familiarizaţi cu situaţia.
Mișcarea Berlinului aduce UE mai aproape de un răspuns mai dur, pe fondul retoricii tot mai agresive a lui Trump privind teritoriul danez şi susţinătorii acestuia, care a determinat capitale-cheie să îşi întărească poziţia asupra modului în care Europa ar trebui să reacţioneze.
„Determinarea există de câteva zile”, a declarat unul dintre diplomaţi, pentru Politico.
„Am simţit-o în discuţiile noastre bilaterale… există un sprijin foarte larg pentru ideea că UE trebuie să se pregătească pentru toate scenariile, iar asta înseamnă că toate instrumentele sunt pe masă.”
Ce vor solicita guvernele Comisiei va depinde în mare măsură de ceea ce va spune preşedintele SUA în discursul său de miercuri, la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Deşi mai mulţi lideri europeni încearcă să aranjeze întâlniri cu Trump pe marginea forumului pentru a-l convinge să renunţe la tarife, ei se pregătesc şi pentru scenariul în care acesta îşi pune ameninţările în aplicare.
Pregătiri pentru folosirea bazookăi comerciale
Trump a anunţat sâmbătă că va impune un tarif de 10% aliaţilor NATO care s-au opus planului său de a prelua Groenlanda, printre care Franţa, Germania, Danemarca, Olanda, Regatul Unit, Norvegia, Suedia şi Finlanda.
Ulterior, liderul american a escaladat şi mai mult, ameninţând cu un tarif de 200% pentru vinurile şi şampania din Franţa.
Pe lângă instrumentul anti-coerciţie, supranumit „bazooka comercială”, liderii au discutat şi despre folosirea unui pachet anterior de retorsiune, care ar impune tarife pentru exporturi americane în valoare de 93 de miliarde de euro.
Doi dintre diplomaţii UE au indicat că este posibil ca tarifele să fie impuse mai întâi, în timp ce Comisia parcurge procedura mai complexă de activare a instrumentului comercial puternic.
„Există o convergenţă cu germanii, o trezire de partea lor, că trebuie să încetăm să mai fim naivi”, a declarat un oficial francez de rang înalt, referindu-se la utilizarea bazookăi împotriva Washingtonului.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a susţinut această mişcare, însă alte capitale au fost mai prudente, având în vedere riscul declanşării unor noi măsuri din partea lui Trump şi costurile potenţiale pentru economiile lor.
În interiorul guvernului german, gândirea pare să fie că, pentru a evita un război comercial în toată regula cu SUA, blocul european trebuie să aibă un factor puternic de descurajare.
„Avem un set de instrumente la dispoziţie şi suntem de acord că nu dorim să le folosim. Dar, dacă va fi nevoie să le folosim, atunci o vom face”, a declarat luni cancelarul german Friedrich Merz.
Tarife, restricționare, excludere
Această armă comercială este una dintre principalele pârghii ale UE împotriva SUA, deoarece include o gamă largă de măsuri posibile, precum impunerea de tarife, restricţionarea exporturilor de bunuri strategice sau excluderea companiilor americane de la licitaţii.
O decizie de utilizare a instrumentului nu ar fi luată uşor, deoarece ar avea un impact semnificativ asupra economiei UE.
Ultima dată când UE a luat în calcul folosirea „bazookăi” împotriva SUA – când Trump a impus taxe unilaterale asupra blocului în 2025 – Europa a făcut un pas înapoi. De această dată, capitalele statelor membre au o toleranţă mai mare la costuri, au indicat diplomaţii UE.
„Este o situaţie foarte diferită faţă de vara trecută, când era vorba doar de un litigiu comercial”, a spus unul dintre diplomaţi.
„Atunci, ţările spuneau că nu vor să se angajeze într-o dispută despre dacă tarifele ar trebui să fie de 10% sau 15%, mai ales când depindem de SUA. Acum nu mai suntem în zona lucrurilor opţionale, ci în cea a lucrurilor necesare.”
Declanşarea Instrumentului Anti-Coerciţie ar necesita sprijinul a cel puţin 15 state membre în Consiliul UE.
Italia este așteaptată să se alăture
Diplomaţii speră că şi aliata lui Trump, Giorgia Meloni, se va alătura demersului. Ca a treia cea mai mare economie a UE, implicarea Italiei ar fi un semnal important de unitate, au spus ei.
Deocamdată, Roma a indicat că ar prefera să continue discuţiile de dezescaladare cu Washingtonul, în timp ce poziţia unui alt potenţial aliat, Polonia, rămâne neclară.
Totuşi, odată cu convergenţa poziţiilor Franţei şi Germaniei, presiunea asupra Romei şi Varşoviei de a se alinia cu restul blocului va fi intensă.
Un element-cheie în evoluţia poziţiei Germaniei privind riposta la Trump este sprijinul industriei pentru o astfel de măsură.
Bertram Kawlath, preşedintele asociaţiei germane a constructorilor de maşini VDMA, a cerut Bruxelles-ului să ia în considerare utilizarea instrumentului anti-coerciţie, în pofida faptului că industria mecanică europeană este „deja afectată în mod disproporţionat de tarifele americane”.
