Ungaria continuă să alunece în clasamentele privind statul de drept, pe fondul unui declin global, potrivit unui nou raport publicat marți de World Justice Project.
Țara condusă de premierul de dreapta Viktor Orbán a obținut un scor de 0,50 dintr-un posibil 1,0, cel mai mic scor privind statul de drept dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene — și cu 0,02 puncte mai mic decât în 2024.
Doar Slovacia, care a scăzut cu 0,023 puncte față de anul trecut, ajungând la 0,64, a înregistrat un declin mai accentuat în interiorul blocului comunitar.
Dar Ungaria nu este singura țară în care justiția a avut de suferit: raportul acordă scoruri mai mici privind statul de drept pentru două treimi dintre statele membre ale UE comparativ cu anul 2024, din cauza „reducerii transparenței guvernamentale, deteriorării sistemului de justiție și slăbirii aplicării reglementărilor”.
Studiul a remarcat tendințe similare de declin în Marea Britanie (0,78, în scădere cu 0,01), Statele Unite (0,68, în scădere cu 0,028), Rusia (0,41, în scădere cu 0,049) și Ucraina (0,48, în scădere cu 0,007).
Rusia a înregistrat cea mai mare scădere generală între 2024 și 2025 dintre toate țările analizate, în timp ce retragerile semnificative ale statului de drept în SUA au plasat țara între Slovenia și Portugalia în clasamentul care include statele UE, EFTA și America de Nord.
La celălalt capăt al clasamentului, Danemarca a fost cea mai performantă țară din UE în privința statului de drept (0,90), urmată de Norvegia, Finlanda și Suedia.
România este pe locul 44 în lume
Țara noastră se află pe locul 44 în indexul transmis de World Justice Project. Sub țări ptrecum Rwanda, Antigua şi Barbuda.
Studiul a identificat o slăbire a modului în care sunt aplicate reglementările guvernamentale în întreaga Uniune Europeană.
„În special, influențele necorespunzătoare asupra reglementărilor guvernamentale s-au agravat în 63% dintre statele UE, iar întârzierile în procedurile administrative au crescut în 70% dintre ele”, au scris cercetătorii.
De asemenea, s-a constatat că trei din patru țări ale UE au înregistrat scăderi în ceea ce privește justiția civilă și penală, sistemele civile devenind mai puțin lipsite de discriminare, iar cele penale — mai puțin imparțiale. În mai mult de jumătate dintre statele UE, instanțele sunt din ce în ce mai supuse influenței politice neadecvate.
