Vaticanul își reafirmă opoziția față de schimbarea sexului, avort și eutanasie prin lansarea declarației: „Dignitas infinita”

Vaticanul a publicat Declarația „Dignitas infinita” („Demnitatea infinită”), un document elaborat de Dicasterul pentru Doctrina Credinței.

Textul reafirmă poziția Bisericii Catolice cu privire la diverse aspecte etice și bioetice controversate, inclusiv:

• Schimbarea sexului: Declarația respinge ideea că identitatea sexuală poate fi schimbată artificial, susținând că aceasta este determinată de sexul biologic al individului la naștere.
• Teoria genului: Vaticanul critică teoria genului, considerând-o o perspectivă „reductivistă” care neagă diferențele fundamentale dintre bărbați și femei.
• Maternitatea surogat: Declarația se opune maternității surogat, argumentând că aceasta exploatează femeile și obiectifică copiii.
• Avort: Vaticanul reiterează condamnarea avortului, considerându-l o crimă împotriva vieții umane nevinovate.
• Eutanasie: Declarația respinge eutanasia și asistența medicală la suicid, afirmând că acestea încalcă demnitatea vieții umane.

Documentul, rezultatul a cinci ani de muncă, include magisteriul papal din ultimul deceniu privind „încălcările grave” ale demnităţii umane: de la război la sărăcie, de la violenţa împotriva migranţilor la violenţa împotriva femeilor, de la traficul de fiinţe umane la abuzurile sexuale, avortul, maternitatea surogat, eutanasia şi sinuciderea asistată, respingerea persoanelor cu dizabilităţi, teoria genului, schimbarea de sex şi „violenţa digitală”.

În lista „incompletă” care este oferită, printre încălcările demnităţii umane, alături de avort, eutanasie şi maternitate surogat, apar războiul, drama sărăciei şi a migranţilor, precum şi traficul de persoane.

Noul text contribuie astfel la depăşirea dihotomiei care există între cei care se concentrează exclusiv pe apărarea vieţii pe cale de a se naşte sau de a muri, uitând de atâtea alte atacuri împotriva demnităţii umane şi, invers, între cei care se concentrează doar pe apărarea săracilor şi a migranţilor, uitând că viaţa trebuie apărată de la concepţie până la sfârşitul ei natural, conform site-ului în limba română al Vatican News.

Documentul marchează cea de-a 75-a aniversare a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

Sărăcia, războiul şi traficul de fiinţe umane

Documentul vorbeşte despre „tragedia sărăciei”, „una dintre cele mai mari nedreptăţi ale lumii contemporane”, despre război, considerat „o tragedie care neagă demnitatea umană”, dar şi despre „suferinţa migranţilor”, ale căror „vieţi sunt puse în pericol pentru că nu mai au mijloacele de a-şi crea o familie, de a munci sau de a se hrăni”.

Declaraţia se opreşte apoi asupra „traficului de fiinţe umane”, care capătă „proporţii tragice” şi este definit drept „o activitate ignobilă, o ruşine pentru societăţile noastre care se numesc civilizate”, invitându-i pe „exploatatori şi pe clienţi” să îşi facă un serios examen de conştiinţă.

Documentul solicită, de asemenea, combaterea unor fenomene precum „comerţul cu organe şi ţesuturi umane, exploatarea sexuală a copiilor şi a fetelor, munca în condiţii de sclavie, inclusiv prostituţia, traficul de droguri şi de arme, terorismul şi crima internaţională organizată”.

Se vorbeşte totodată despre „abuzul sexual”, care lasă „cicatrici adânci în inima celor care îl suferă”, dar şi despre discriminarea femeilor şi violenţa împotriva lor, citând printre acestea din urmă „constrângerea la avort, care afectează atât mama, cât şi copilul, atât de des pentru a satisface egoismul bărbaţilor” cât şi „practica poligamiei”. De asemenea, documentul condamnă „feminicidul”.

Avortul şi maternitatea surogat

Avotul este ferm condamnat. „Printre toate crimele pe care omul le poate comite împotriva vieţii, avortul provocat prezintă caracteristici care îl fac deosebit de grav şi de deplorabil”. „Apărarea vieţii pe cale de a se naşte este intim legată de apărarea oricărui drept al omului”, subliniază Vaticanul.

Vaticanul respinge şi maternitatea surogat, „prin care copilul, de o imensă demnitate, devine un simplu obiect”, o practică „ce ofensează grav demnitatea femeii şi a copilului… fondată pe exploatarea unei situaţii de nevoie materială a mamei. Un copil este întotdeauna un dar şi niciodată obiectul unui contract”, subliniază documentul.

Lista menţionează apoi eutanasia şi sinuciderea asistată, reamintind că „suferinţa nu-l face pe bolnav să-şi piardă acea demnitate care îi este intrinsecă şi inalienabilă” şi că „viaţa este un drept, nu moartea, care trebuie acceptată, nu indusă”.

Teoria genului

După ce reafirmă că faţă de persoanele homosexuale trebuie evitată „orice înfierare de discriminare nedreaptă şi mai ales orice formă de agresiune şi violenţă”, denunţând „ca fiind contrar demnităţii umane” faptul că în unele locuri aceste persoane „sunt întemniţate, torturate şi chiar private de bunul vieţii”, documentul critică teoria genului, „care este extrem de periculoasă pentru că şterge diferenţele cu pretenţia de a-i face pe toţi egali”.

Vaticanul aminteşte că „a dori să se dispună de sine, aşa cum prescrie teoria genului … nu înseamnă altceva decât a ceda la tentaţia străveche a fiinţei umane care se face Dumnezeu”. Teoria genului „vrea să nege cea mai mare dintre diferenţele posibile dintre cele existente între fiinţele vii: cea sexuală”.

Vaticnul are o părere negativă şi asupra schimbării de sex, chiar dacă „aceasta nu înseamnă excluderea posibilităţii ca o persoană afectată de anomalii ale organelor genitale deja evidente la naştere sau care se dezvoltă ulterior, să aleagă să primească asistenţă medicală pentru a rezolva aceste anomalii”.

Violenţa digitală

Pe lista cu „încălcări grave ale demnităţii umane” figurează şi „violenţa digitală”, documentul invocând „noile forme de violenţă răspândite prin intermediul reţelelor de socializare, de exemplu prin hărţuirea digitală şi prin „răspândirea pornografiei şi exploatarea persoanelor în scopuri sexuale sau prin jocuri de noroc” pe internet.

Declaraţia se încheie prin îndemnul de a „pune respectul pentru demnitatea persoanei umane dincolo de orice circumstanţe, în centrul angajamentului pentru binele comun şi al oricărui sistem juridic”, conform sursei citate.