2024 este anul în care sentimentul de déjà vu primează.
Siria a revenit în știri, liderii europeni au trebuit să se concentreze din nou pe migrație și, dincolo de Atlantic, Donald Trump se pregătește pentru întoarcerea sa la Casa Albă, provocând noi șocuri în cadrul politic dintr-un an electoral fără precedent.
Războaiele care au marcat anul 2023 continuă să facă ravagii, iar în unele cazuri escaladează, cu un mare cost în vieți omenești.
Și, așa cum arată graficele pe care le vom prezenta mai jos, chiar și toate acestea ar putea fi umbrite de amenințarea reprezentată de o lume care se încălzește, ceea ce planează asupra viitorului umanității.
În ciuda numeroaselor avertismente din partea oamenilor de știință și organizațiilor internaționale, țările încă nu reușesc să limiteze încălzirea globală — și, dacă retorica sa este de crezut, al doilea mandat al lui Trump ar putea slăbi și mai mult efortul internațional.
Așadar, acest sezon de sărbători s-ar putea să nu fie la fel de vesel cum ar trebui.
Dar, pe măsură ce sperăm la vești mai vesele în 2025, echipa de jurnalism de date de la POLITICO este aici pentru a ilustra modul în care a evoluat anul care tocmai s-a încheiat.
Război, război și alt război
Cu peste 44.500 de palestinieni morți și aproximativ 105.000 de răniți, conform Ministerului Sănătății controlat de Hamas, costul umanitar al războiului Israel-Hamas continuă să crească.
Analiștii geospațiali estimează că aproape 60% din clădirile din Fâșia Gaza au fost probabil avariate până în noiembrie 2024, ceea ce înseamnă că mulți dintre cei 1,9 milioane de oameni dislocați intern nu vor avea casă la care să se întoarcă.
În Siria, răsturnarea dramatică a regimului lui Bashar al-Assad, urmată rapid de atacuri aeriene israeliene asupra stocurilor de armament ale țării și de sosirea trupelor terestre prin zona demilitarizată, a sporit incertitudinea din regiune.
La cealaltă extremă a Europei, războiul Rusiei în Ucraina continuă. Ucraineanii au înregistrat unele succese în 2024, devenind o forță dominantă în Marea Neagră, în ciuda marinei mici a țării, și au desfășurat o contraofensivă în regiunea Kursk din Rusia în august. Dar încheie acest an pe apărare, după ce au pierdut multe dintre câștigurile teritoriale și au avut mulți soldați uciși.
Însă presiunea constantă a Rusiei vine cu un cost uriaș pentru trupele sale, ultimele luni fiind extrem de brutale. Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank american, a estimat că pentru fiecare kilometru pătrat de teritoriu ucrainean câștigat între septembrie și noiembrie 2024, au fost 53 de victime rusești.
An electoral cu mare impact
Cu alegeri în peste 60 de țări, inclusiv Franța, Marea Britanie, Bulgaria, India, Japonia și SUA, precum și pentru Parlamentul European, 2024 a fost un an electoral uriaș.
În timp ce forțele de dreapta și-au consolidat în general poziția fermă în curentul principal al politicii, sondajele au arătat o influență tot mai mare a platformelor de social media, precum TikTok, care au ajuns chiar să modeleze campaniile.
Răsucirea Europei spre dreapta a fost evidentă în multe dintre alegerile din acest an. În unele țări, partidele de extremă dreapta au ajuns la putere; în altele, au câștigat o poziție care le-a permis să exercite o presiune semnificativă asupra guvernelor.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni și conservatorii europeni din grupul European Conservatives and Reformists au devenit intermediari de putere în UE după alegerile pentru Parlamentul European din iunie. Decizia surprinzătoare a președintelui francez Emmanuel Macron de a convoca alegeri anticipate după scrutinul UE a dus țara într-o criză politică.
Un aspect interesant este că succesul extremei drepte în multe dintre alegeri a necesitat o actualizare a imaginii stereotipice a alegătorilor lor, aceștia ne mai fiind doar „bătrâni furioși”. Dimpotrivă, alegerile, sondajele de ieșire și cercetările din diverse părți ale blocului sugerează că tinerii au început să sprijine tot mai mult partidele de extremă dreapta.
Un sondaj german a arătat popularitatea în creștere a partidului Alternativa pentru Germania (AfD) în rândul celor mai tineri alegători ai țării.
Previziunea că inteligența artificială va prelua democrația noastră nu s-a concretizat complet — dar evenimentele recente ne-au oferit o previzualizare înfricoșătoare.
În decembrie, Curtea Supremă a României a anulat alegerile prezidențiale după ce candidatul ultranaționalist Cǎlin Georgescu a câștigat primul tur, invocând dovezi de interferență pe scară largă și o operațiune de influențare pe TikTok — presupus orchestrat din Rusia.
Și, deși TikTok nu a dat forțelor de extremă dreapta din Europa o victorie clară în alegerile pentru Parlamentul European din iunie, le-a oferit o platformă uriașă pentru a ajunge la noi alegători.
Și problemele Europei nu se opresc aici…
Uniunea Europeană are alte preocupări pentru 2025. Cu o creștere economică dezamăgitoare, probleme cu competitivitatea și un sector industrial aflat în dificultate, ultimul lucru de care Europa are nevoie acum este un război comercial.
Dar exact asta ar putea obține. Amenințarea lui Trump de a impune tarife de 10 procente pe toate produsele și de 60 de procente pe produsele chinezești i-a speriat pe europeni cu privire la posibilele efecte indirecte.
Va fi o luptă pentru Uniunea Europeană să jongleze cu un conflict între SUA, cel mai mare partener comercial al UE, și China, al doilea cel mai mare partener comercial și cea mai mare sursă de importuri.
… sau acolo
Punerea în perspectivă a terorii tarifelor este faptul că 2024 se preconizează a fi cel mai călduros an din istorie. De asemenea, va fi primul an în care temperatura va fi cu 1,5 grade Celsius mai mare decât nivelurile preindustriale.
Incapacitatea de a limita încălzirea la 1,5 grade — un angajament pe care țările l-au făcut la Conferința Climatică de la Paris din 2015 — este simptomatică pentru eșecul cooperării internaționale în domeniul schimbărilor climatice.
Ultima evaluare a ONU a confirmat că acțiunile globale pentru climă sunt cu adevărat insuficiente. Planurile și politicile actuale vor duce la o încălzire globală de 2,6 până la 3,1 grade Celsius în acest secol, fără nicio perspectivă de a limita creșterea temperaturii la ținta de 1,5 grade Celsius. Limita superioară de 2 grade Celsius stabilită în Acordul de la Paris este, de asemenea, în pericol grav.
Severitatea și frecvența valurilor de căldură periculoase, furtunilor distrugătoare și altor dezastre cresc cu fiecare fracțiune de grad de încălzire.
Oamenii de știință spun că, în cazul unei încălziri de 3 grade Celsius, lumea ar putea depăși mai multe puncte de ireversibilitate care ar schimba dramatic clima planetei și ar crește nivelul mării, inclusiv prin prăbușirea calotelor glaciare polare.
Conferința climatică COP29 din acest an, care a avut loc la Baku, Azerbaidjan, a fost din nou marcată de controverse și contradicții. În timp ce negociatorii au ajuns la un acord prin care țările mai bogate vor oferi cel puțin 300 de miliarde de dolari pe an până în 2035 pentru a ajuta națiunile mai sărace în lupta lor împotriva schimbărilor climatice, mai multe analize au constatat că această sumă este mult sub necesarul de trilioane de dolari pentru a ajuta țările vulnerabile care vor trebui să facă față secetelor și inundațiilor, creșterii nivelului mării și furtunilor tot mai severe.
