Vineri, 4 martie 1977, la ora 21:22, România a fost lovită de un cutremur major cu epicentrul în Munții Vrancea. Seismul a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a durat 56 de secunde.
Cutremurul a provocat pagube materiale semnificative în București și alte zone ale țării. Clădiri s-au prăbușit, infrastructura a fost afectată, iar numeroase persoane au fost rănite sau și-au pierdut viața.
De asemenea, cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 11.321 de persoane au fost rănite.
Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi, potrivit comunicatului menţionat.
Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum şi avarierea a mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost municipiul Bucureşti, regiunea de sud şi cea de est a ţării.
Cutremurul din 1977 în București
Dintre imobilele prăbuşite în Bucureşti amintim: blocurile de pe bd. Magheru şi bd. Nicolae Bălcescu, blocul de pe strada Colonadelor, blocul aflat lângă hotelul ”Lido”, o clădire de pe strada Ion Ghica, un bloc de pe strada Ion Brezoianu, un bloc de pe strada Tudor Arghezi, un bloc de pe strada Hristo Botev, un imobil de pe strada Alexandru Sahia, blocul din strada Moşilor nr. 135, un imobil din strada Galaţi, blocul de la intersecţia bd. Ştefan cel Mare cu strada Lizeanu, un bloc din cartierul Militari.
S-a prăbuşit, de asemenea, clădirea nouă a Centrului de calcul aparţinând Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, din apropiere de Gara de Nord. Tot în Bucureşti, Spitalul Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit avarii importante şi a trebuit să fie evacuate.
La Spitalul de Urgenţă, unda de şoc a seismului a produs avarii la una dintre structurile de rezistenţă dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea zilei de 4 martie.
Un singur imobil cu risc seismic consolidat în ultimii 3 ani de Primăria Capitalei
Cât de pregătit este Bucureștiul pentru un seism similar? În ultimii trei ani, Primăria Capitalei a finalizat lucrările la un singur imobil cu risc seismic, care era aproape gata încă din 2020.
Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic are deschise doar trei șantiere pentru consolidare, deși 390 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic și 460 de clădiri în clasa II de risc seismic. De 30 de ani, lucrurile se mișcă la fel de greu, ritmul de consolidare fiind 1 imobil pe an.
