Liderii Uniunii Europene au petrecut o zi în capitala Danemarcei discutând despre cum să consolideze securitatea continentului.
„Suntem îngrijorați — eu sunt foarte îngrijorat — și acum este momentul să acționăm”, a declarat premierul Finlandei, Petteri Orpo, pentru POLITICO, pe marginea summitului.
Lucrurile nu au decurs chiar conform planului, cu multe discuții și puține rezultate. Liderii nu sunt mai puțin îngrijorați decât erau înainte.
Iată ce s-a întâmplat:
1. Activele rusești înghețate rămân blocate, deocamdată
Țările UE nu au fost pregătite să aprobe planul Comisiei Europene de a folosi activele rusești înghețate pentru a finanța un împrumut către Ucraina.
Comisia dorește să ofere Ucrainei un împrumut de 140 miliarde de euro, printr-un mecanism de schimb al activelor sancționate cu un contract de datorie personalizat cu Euroclear, instituția belgiană care gestionează depozitele. Oficialii europeni consideră acest aranjament o soluție inteligentă pentru a evita exproprierea, care ar putea încălca dreptul internațional.
Unul dintre motivele pentru care în Copenhaga nu s-a ajuns la un acord este că unele țări, în special Belgia, au nevoie de garanții juridice. Premierul belgian Bart De Wever a fost cel mai precaut, întrucât țara sa ar suporta riscul cel mai mare în cazul unor acțiuni legale rusești.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încercat să liniștească Belgia și alte state reticente, explicând că activele nu ar fi confiscate și că „riscurile trebuie împărțite pe umeri mai largi”.
Totuși, nu a fost suficient.
Potrivit președintelui Consiliului European, António Costa, următorul summit ar putea fi „ziua deciziei”.
2. Liderii reamintesc Comisiei: apărarea rămâne în mâinile noastre
Cele două ore programate pentru discuțiile despre apărare comună s-au transformat în patru.
Deși propunerile Comisiei au fost primite pozitiv, liderii au insistat să aibă un cuvânt mai greu de spus.
Ca urmare, miniștrii apărării din cele 27 de state membre și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, se vor întâlni mai des.
Un subiect sensibil a fost așa-numitul „zid de drone”, un sistem anti-dronă capabil să detecteze rapid, să intercepteze și, dacă este necesar, să neutralizeze atacurile.
Franța și Germania și-au exprimat scepticismul față de un sistem gestionat de Comisie, în timp ce statele din sud au cerut un concept mai larg care să includă și protecția frontierelor lor.
3. Cancelarul Merz nu a reușit să impună agenda
Cancelarul german Friedrich Merz a venit la summit cu intenția de a vorbi despre competitivitatea economică și nivelul ridicat de reglementare din UE.
„Vom avea două subiecte majore de discutat: competitivitatea industriei europene și, din păcate, din nou, războiul din Ucraina”, a spus el jurnaliștilor.
Totuși, agenda oficială includea doar două sesiuni – una pe apărare și una pe Ucraina. Oficialii europeni au remarcat că mesajul lui Merz era mai degrabă adresat publicului de acasă, unde presiunea pentru reforme economice și relansare rapidă este în creștere.
4. Familia regală daneză a dictat finalul discuțiilor
Summitul s-a încheiat odată cu invitația la cină a familiei regale daneze, programată pentru ora 19.00.
Această „dead line regală” a pus presiune pe durata discuțiilor, însă sesiunea pe securitate și apărare a durat patru ore, dublu față de cât era planificat, pentru că liderii au depășit discursurile pregătite și au răspuns liber.
În cele din urmă, toți liderii au ajuns la cină la timp, iar la summit s-au întors doar Ursula von der Leyen, António Costa și Mette Frederiksen pentru a informa presa.
5. Toți membrii vor să decidă cine poate intra în club
Propunerea lui António Costa de a accelera procesul de aderare al Ucrainei nu a avut succes.
Ideea era ca negocierile oficiale de aderare să poată începe cu sprijinul unei majorități calificate de lideri, nu prin unanimitate. Planul a fost respins imediat de premierul ungar Viktor Orbán, dar și alte state, precum Franța, Olanda și Grecia, s-au opus.
În timpul summitului, Orbán a fost printre puținii lideri care au discutat direct despre această propunere — doar pentru a o respinge.
