Victoria lui Georgescu a trimis stabilimentul politic al României într-o criză de încredere. Ultranacionalistul anti-Bruxelles și sceptic față de NATO a apărut brusc, aparent din neant, luna trecută, pentru a prelua poziția principală în primul tur al alegerilor.
După ce președintele în exercițiu Klaus Iohannis a prezentat dosare secrete care susțineau că votul a fost compromis de un posibil atac „hibrid” susținut de Rusia — și de o vastă operațiune de influență pe TikTok — Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral.
România încă își revine după ascensiunea rapidă și căderea lui Georgescu, scrie Politico.
Partidele politice din țară se ceartă între ele în timp ce încearcă să formeze un guvern de coaliție după un alt scrutin parlamentar. Abia după ce acest exercițiu va fi finalizat, românii vor afla când vor putea vota din nou pentru un președinte.
Viitorul politic al lui Georgescu este la fel de incert; mulți cred că ar putea fi descalificat să candideze din nou pe baza hotărârii de anulare a instanței.
Analiștii politici, istoricii și investigatorii din București și Bruxelles vor discuta probabil ani de zile despre cât de mult a facilitat Kremlinul sau o campanie de influență alimentată de TikTok erupția antiestablishment a lui Georgescu.
Profundă dezamăgire față de ceea ce este perceput ca o clasă politică distantă și indiferentă
Dar pentru mulți români obișnuiți, cel puțin o parte din motivul ascensiunii sale este deja clar — și reprezintă o problemă cu implicații importante pentru alte țări occidentale.
Răspunsul, a spus Oana Popescu-Zamfir — director al GlobalFocus Center, un think tank de politică externă și securitate din București — are mai puțin de-a face cu o iubire descoperită brusc pentru Rusia sau extrema dreaptă, și mai mult cu o profundă dezamăgire față de ceea ce este perceput ca o clasă politică distantă și indiferentă.
„Oamenii au dezvoltat ideea că totul este manipulat oricum, totul este decis în spatele ușilor închise și ceea ce vezi și pe cine votezi este mult mai puțin important,” a spus ea.
„Percepția oamenilor este că viața politică și instituțiile sunt dominate de aceste rețele obscure de interese… Cred că, într-o mare măsură, această percepție este corectă.”
„În mâinile lui Dumnezeu”
Ascensiunea bruscă și neașteptată a lui Georgescu i-a lăsat pe românii liberali în căutarea frenetică a postărilor sale online, încercând să înțeleagă ce reprezenta și de unde venea.
Cum putea un necunoscut — fără un partid politic, fără un profil în mass-media de mainstream și fără nicio infrastructură de campanie — să fie pe cale să câștige președinția? Au fost alegerile corecte sau o fraudă? Cum au eșuat serviciile de securitate în a observa ce se întâmpla?
Georgescu, în vârstă de 62 de ani, care desfășurase o campanie în principal pe site-uri de socializare precum YouTube și TikTok, era un critic al Uniunii Europene și al NATO, care îl lăuda pe Putin ca pe un patriot și îl considera pe voievodul medieval Vlad Țepeș (cunoscut și sub numele de Dracula) un erou național.
Declarațiile sale din trecut sunau ca o listă a celor mai mari hituri ale extremei drepte.
Georgescu era un sceptic al vaccinurilor. Campania sa se opunea extinderii drepturilor LGBTQ+, iar, ca și Putin, iubea judo.
Își exprimase admirația față de Ion Antonescu, liderul pro-german din Al Doilea Război Mondial, care a dus la implementarea Holocaustului, și fusese susținut de grupuri neo-legionare cu rădăcini în Garda de Fier, organizația paramilitară fascistă din anii 1930.
A denunțat public Uniunea Europeană, a descris scutul american antirachetă amplasat pe teritoriul României ca fiind o rușine națională și a jurat să oprească orice ajutor pentru Ucraina.
Invoca frecvent credința sa, declarând că nu a avut cheltuieli de campanie pentru că „suntem în mâinile lui Dumnezeu.”
În unul dintre cele mai de succes videoclipuri ale sale pe rețelele sociale, purta o cămașă tradițională românească și călărea un cal alb în galop.
Imaginea era a unui bărbat care întruchipa țara sa — pământul fertil, munții și mitologia Transilvaniei, moștenirea folclorică a unei națiuni mândre. Nu avea partid, spunea el, pentru că partidul său era România.
Establishmentul ripostează
Nu a durat mult până când establishmentul politic din România a început să răspundă.
În zilele de după victoria șocantă a lui Georgescu, au crescut suspiciunile că acesta ar fi beneficiat de o operațiune de interferență susținută de Rusia, o idee pe care președintele Iohannis a încurajat-o atunci când a desecretizat fișierele de informații cu câteva zile înainte ca al doilea și ultimul tur al alegerilor să înceapă.
Documentele erau incendiare, susținând că țara se afla sub un atac „hibrid” din partea Moscovei și că mesajele anti-occidentale ale lui Georgescu fuseseră amplificate de o armată de 25.000 de conturi de TikTok asemănătoare unor boți, care au intrat în acțiune în ultima clipă pentru a galvaniza susținătorii săi.
De asemenea, au ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea finanțării campaniei sale.
Între timp, românii liberali s-au adunat pentru a o susține pe Elena Lasconi, candidata din partea Uniunii Salvați România, pe care urma să o întâlnească în turul doi.
O liberală de centru-dreapta care își susținea credențialele pro-europene, Lasconi a oferit o alternativă clară, dar îi lipsea greutatea politică: Singura sa experiență reală în funcții de înaltă responsabilitate a fost perioada în care a fost primar al unui oraș mic situat la 150 de kilometri de București.
Și totuși, pe 5 decembrie, mii de oameni au ieșit în stradă pentru a-și arăta sprijinul pentru identitatea „europeană” a României, scandând „libertate” și fluturând steaguri ale Uniunii Europene alături de panglicile naționale albastre, galbene și roșii. Aceștia intenționau să o voteze pe Lasconi în turul final din 8 decembrie.
„Alegerile noastre sunt între Est și Vest”
„Alegerile noastre sunt între Est și Vest,” a spus Aurelia Poderescu, 54 de ani, care a participat la eveniment. „Pentru noi, NATO și UE înseamnă siguranță pentru copiii și nepoții noștri.”
Mulți dintre cei adunați în Piața Universității erau tineri. Totuși, unii își amintesc groaza revoluției din 1989, în care protestele sângeroase pe străzi și confruntările cu armata l-au adus în cele din urmă pe dictatorul Nicolae Ceaușescu la căderea sa, dar cu un preț mare: 1.100 de oameni și-au pierdut viața.
„Aveam 18 ani pe atunci și puteam auzi oameni care trăgeau,” a spus Poderescu. „Am aceeași frică și astăzi. Nu ne putem întoarce în acea perioadă.”
A doua zi, ploaia a lovit centrul Bucureștiului, udând piața unde protestatarii se adunaseră. După prânz, pe măsură ce lumina zilei dispărea de pe cer, cei mai înalți judecători ai României au dat lovitura decisivă.
Într-o hotărâre unanimă, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele alegerilor, invocând nereguli în primul tur și ridicând îngrijorări privind finanțarea campaniei.
În câteva ore, instituțiile statului au început să-i rețină pe cei din spatele campaniei lui Georgescu. Mercenarii angajați pentru a-i asigura securitatea au fost arestați și găsiți cu arme în mașinile lor. Se presupune că erau pe cale să ajungă în capitală, cu intenția de a recurge la violență.
Poliția a percheziționat casa unui susținător financiar important al lui Georgescu. Funcționarii fiscali au demarat anchete asupra lui Georgescu și a armatei mici de influenceri TikTok care ar fi fost plătiți pentru a promova candidatura sa. Unii dintre aceștia au fugit acum din țară.
