Într-o zi liniștită de vară pe insula Santorini, în iulie 1956, dezastrul a lovit.
„Îmi amintesc pasărea noastră și câinele se comportau ciudat. Apoi a venit cutremurul”, își amintește Eirini Mindrinou, în vârstă de 83 de ani. „Casa s-a despicat pur și simplu . Prin crăpătura din acoperiș, am putut vedea cerul”.
Cutremurul de magnitudine 7,8, care a lovit între Santorini și insula Amorgos din apropiere, a distrus mare parte din insulă, iar o replică puternică, produsă 12 minute mai târziu, a cauzat și mai multe pagube. 53 de oameni și-au pierdut viața, scrie BBC.
Pe atunci, Santorini era doar un sat pescăresc liniștit, dar a rămas marcat de dezastru, iar locuitorii săi au fugit.
Astăzi, insula este cu totul diferită, reconstruită într-una dintre cele mai râvnite destinații turistice ale Greciei – însă în această săptămână, un nou val de cutremure a provocat un nou exod în masă.
7700 de cutremure în 9 zile
Potrivit Universității din Atena, Santorini a înregistrat 7700 de cutremururi tectonice în ultimele 9 zile. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată în istoria insulei.
Tremurături subtile, care au început în iunie 2024, s-au transformat în seisme puternice, zguduind locuințele și neliniștindu-i pe localnici. Familiile s-au grăbit să plece cu avionul și pe mare, încercând disperate să găsească liniște, în timp ce pământul se cutremura din nou.
Dar nu toți fug. Cei care rămân demonstrează un amestec de curaj, necesitate și o legătură profundă cu acest pământ care definește spiritul localnicilor. Ei îndură nopți nedormite, bântuiți de amintirile trecutului și de necunoscutul înfricoșător al viitorului, mai arată BBC.
„Zgomotul cutremurului… este insuportabil. Chiar și în casa mea, devine copleșitor”, spune Margarita Karamolegkou, o antreprenoare locală.
„Mă simt obosită, zi după zi, fără un sfârșit clar… Dar nu am simțit frică. Nu pot să îmi părăsesc casa și nu pot să îi las în urmă pe cei care au rămas.”
Această rezistență nu este ceva nou. Oamenii au rezistat atât schimbărilor sociale – anul trecut, aproximativ 3,4 milioane de turiști au vizitat insula, potrivit primarului Nikos Zorzos – cât și schimbărilor seismice. Acum, ca întotdeauna, s-au unit în solidaritate.
„Facem tot ce putem pentru a-i sprijini pe cei vulnerabili”, spune Matthaios Fytros, un voluntar și comerciant local.
„Persoanele cu dizabilități, vârstnicii – mulți se deplasează cu dificultate, iar casele lor sunt greu accesibile. Dacă un cutremur major lovește, știu exact unde locuiesc și voi ajunge la ei cât de repede pot, alături de pompieri.”
Matthaios și alți voluntari patrulează insula, asigurându-se că proprietățile abandonate nu sunt jefuite și ajutându-i pe cei aflați în nevoie.
„Nu mi-e frică”, spune el cu convingere. „Suntem mândri de insula noastră. Sper doar ca totul să se termine curând. Ne vom bucura să ne primim din nou vizitatorii.”
Reacția statului a fost rapidă, cu măsuri luate pentru a gestiona criza. Însă, dincolo de recunoștința pentru intervenția guvernului, persistă o amărăciune tăcută.
Mulți localnici își amintesc anii în care apelurile lor pentru infrastructură mai bună și sprijin au fost ignorate.
„De ani de zile cerem un port mai bun, ceva care să ne ajute să gestionăm numărul tot mai mare de turiști,” spune Margarita, cu o notă de frustrare în voce.
„Avem nevoie de ajutor pentru a păstra identitatea insulei – mediul său unic, forțele seismice și vulcanice care o modelează. Suntem recunoscători pentru turiști, dar trebuie să protejăm și ceea ce face Santorini specială.”
Turismul a devenit coloana vertebrală a economiei din Santorini. Insula contribuie cu aproximativ 2,5% la PIB-ul Greciei, adică în jur de 5,9 miliarde de euro (4,9 miliarde de lire sterline) pe an.
