Ministerul Finanțelor a pus luni în transparență decizională Proiectul Ordonanței de Urgență privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2025. Documentul arată o creștere semnificativă a deficitului bugetar, pe fondul majorării cheltuielilor publice.
Deficitul bugetar, în creștere accelerată
Potrivit proiectului, veniturile bugetului general consolidat se majorează cu 3,23 miliarde lei, însă cheltuielile cresc cu 27,81 miliarde lei. Astfel, deficitul bugetar urcă cu 24,58 miliarde lei.
Veniturile bugetului de stat scad per sold cu 1,81 miliarde lei, în timp ce cheltuielile cresc cu 23,35 miliarde lei.
Proiectul complet poate fi accesat AICI.
Evoluția veniturilor: minus la TVA, plus la accize și PNRR
Modificările veniturilor includ:
- Impozit pe profit: -1,41 miliarde lei, în urma scăderii încasărilor de la agenții economici și bănci.
- Impozit pe dividende și venituri microîntreprinderi: +1,27 miliarde lei.
- Impozit pe venit: +1,68 miliarde lei, pe fondul creșterii cotei de impozit pe dividende de la 8% la 10%.
- TVA: -2,44 miliarde lei, în principal din cauza încasărilor sub nivelul programat.
- Accize: +513,6 milioane lei, în urma majorării nivelului acestora la carburanți, alcool și tutun, dar și introducerii accizei pe vinurile liniștite.
- Venituri nefiscale: -2,24 miliarde lei, din cauza dividendelor mai mici plătite de companii și societăți de stat.
- Asistență financiară nerambursabilă pentru PNRR: +2,19 miliarde lei.
Cheltuielile bugetului: creșteri masive la dobânzi și asistență socială
Pe partea de cheltuieli, proiectul prevede:
- Cheltuieli de personal: +696 milioane lei.
- Bunuri și servicii: +321 milioane lei.
- Dobânzi: +12,08 miliarde lei.
- Subvenții: +531 milioane lei.
- Transferuri între instituții publice: +4,34 miliarde lei.
- Asistență socială: +3,34 miliarde lei.
- Fonduri PNRR – granturi și împrumuturi: +8,14 miliarde lei.
- Cheltuieli de capital: -2,07 miliarde lei.
Context și implicații
Rectificarea bugetară reflectă presiunea tot mai mare pe finanțele publice, în condițiile creșterii accelerate a cheltuielilor cu dobânzile și asistența socială. În același timp, veniturile fiscale sunt sub presiune, în special cele din TVA și contribuții sociale, în timp ce accizele și resursele din PNRR aduc sume suplimentare.
Documentul urmează să intre în dezbatere publică, urmând ca în perioada următoare să fie transmis spre adoptare în Guvern.
