Muncitorii din fabrici, casierii și angajații din hoteluri din Grecia ar putea lucra în curând ture mai lungi, țara urmând să devină primul stat membru al Uniunii Europene care introduce oficial ziua de muncă de 13 ore în sectorul privat.
Parlamentul elen urmează să voteze miercuri această legislație controversată, în timp ce sindicatele și partidele de opoziție organizează proteste la nivel național. Cu toate acestea, proiectul de lege este așteptat să treacă fără probleme, grație voturilor partidului de guvernământ Noua Democrație (centru-dreapta).
De la preluarea puterii în 2019, guvernul de centru-dreapta a transformat piața muncii din Grecia într-una dintre cele mai „flexibile” din Europa, potrivit propriilor declarații.
Începând cu iulie 2024, angajații din industrie, comerț, agricultură și anumite servicii vor putea fi chemați să lucreze șase zile pe săptămână, primind un supliment salarial de 40% pentru a șasea zi lucrată.
Măsuri în sens opus
Această măsură — care merge în sens opus tendinței europene de reducere a săptămânii de lucru — este justificată de guvern prin îmbătrânirea și scăderea populației și prin lipsa acută de forță de muncă calificată.
Marți, Grecia a fost paralizată de o grevă generală, a doua din această lună, în timp ce sindicatele au cerut retragerea proiectului de lege. Transportul public și serviciile de stat au fost aproape complet blocate de proteste masive.
„Orele de lucru flexibile” înseamnă, în realitate, „abolirea zilei de lucru de opt ore, distrugerea vieții de familie și sociale și legalizarea supramuncii”, a transmis într-un comunicat sindicatul funcționarilor publici ADEDY.
Potrivit noii legi, angajații vor putea lucra până la 13 ore pe zi, dar nu mai mult de 37,5 zile pe an în acest regim, cu un maximum de 48 de ore pe săptămână, calculat pe o medie de patru luni și un plafon de 150 de ore suplimentare anual. Totuși, săptămâna de 40 de ore va rămâne norma, iar orele suplimentare vor fi plătite mai bine, cu un bonus de 40%.
”Programul de 13 ore va fi voluntar”
Ministerul Muncii a subliniat că programul de 13 ore va fi voluntar, fără ca niciun angajat să fie obligat să accepte ore suplimentare. Sindicatele contestă însă acest lucru, argumentând că angajatorii au avantajul în negociere, mai ales într-o țară în care inspecțiile la locul de muncă sunt aproape inexistente.
Legea mai prevede și posibilitatea de fragmentare a concediului anual în mai mult de două perioade, programe săptămânale flexibile, contracte de două zile și angajări rapide printr-o aplicație, toate justificate prin „nevoi urgente ale companiei”, conform proiectului legislativ.
Grecia este tot în urma Europei
Economia Greciei și-a revenit după criza financiară de un deceniu, începută în 2009, urmată de trei programe de salvare până în 2018. Rata șomajului, care ajunsese la 28% în perioada crizei, a scăzut la 8,1% în august, potrivit celor mai recente date, față de media UE de 5,9%.
Totuși, Grecia nu a recuperat decalajele față de restul Uniunii: salariile rămân printre cele mai mici din blocul comunitar, iar mulți greci sunt nevoiți să aibă două locuri de muncă pentru a face față costului ridicat al vieții, mai ales al locuințelor. Țara se află pe penultimul loc în UE la puterea de cumpărare, iar aproape jumătate dintre gospodării nu își pot permite cheltuielile de bază, conform unui raport din 2024 al Comitetului European pentru Drepturi Sociale.
Unul din cinci greci lucrează peste 45 de ore pe săptămână, cea mai mare proporție din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. Conform OCDE, Grecia s-a situat pe locul cinci la nivel mondial în 2023 în ceea ce privește numărul de ore lucrate anual, fiind depășită doar de Columbia, Mexic, Costa Rica și Chile.
