Curtea Constituţională a României (CCR) a admis luni sesizarea depusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) privind legea pensiilor de serviciu ale magistraţilor, pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament.
Decizia a fost luată după două amânări succesive, pe 24 septembrie și 8 octombrie, iar „obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu” a fost declarată admisă de către judecătorii Curții.
ÎCCJ: Legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale
La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți au decis să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu legea care modifica regimul pensiilor magistraților.
Într-un comunicat transmis la acel moment, ÎCCJ sublinia că decizia a fost luată cu unanimitate de voturi și că măsura Guvernului „slăbește independența justiției și statutul constituțional al magistraturii”.
„Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, arăta ÎCCJ.
Instanța supremă a acuzat că legea încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale CCR și numeroase principii fundamentale, printre care:
- principiul statului de drept și al independenței justiției;
- securitatea juridică și neretroactivitatea legii;
- crearea de discriminări fără justificare rațională;
- lipsa avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM);
- nerespectarea condițiilor constituționale privind asumarea răspunderii Guvernului.
Reforma Guvernului Bolojan: vârsta de pensionare ridicată la 65 de ani și reducerea procentului pensiei
Premierul Ilie Bolojan a susținut în Parlament, la momentul asumării răspunderii, că reforma pensiilor de serviciu are ca scop „corectarea inechităților” și alinierea sistemului la normele generale de pensionare.
„Prin reforma propusă, va exista o perioadă de tranziție de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani. Vechimea în muncă necesară va crește de la 25 la 35 de ani. Cuantumul pensiei va fi plafonat la 70% din venitul net pe ultima lună, față de 100% în prezent”, a declarat premierul.
Bolojan a precizat că pensia medie în magistratură depășește 24.000 de lei, iar în unele cazuri – în special pentru magistrații cu funcții de conducere – ajunge la 35.000–40.000 de lei lunar.
Reacții politice: între presiune publică și susținere pentru Guvern
Decizia CCR reaprinde discuțiile privind legitimitatea Guvernului Bolojan, care și-a asumat răspunderea pe o lege considerată „simbolică” în pachetul de reforme al executivului.
Premierul a declarat anterior că nu se pune problema unei demisii, dar a admis că o eventuală invalidare a legii „ar ridica o problemă de legitimitate politică”.
„Dacă vii cu proiecte importante care nu sunt validate, ai o problemă de legitimitate. Dar nu se pune o astfel de problemă acum”, a spus Ilie Bolojan.
Nicușor Dan: „Nu este cazul unei demisii”
Președintele Nicușor Dan a declarat că premierul nu ar trebui să demisioneze, explicând că interpretările juridice pot fi diferite și nu reflectă neapărat o greșeală a executivului.
„Dreptul nu este o știință exactă. Constituția lasă loc interpretărilor. N-a fost o rea-voință”, a precizat acesta.
Sorin Grindeanu: „Nu orice propunere a Guvernului e obligatoriu constituțională”
Președintele interimar al PSD a susținut că deciziile CCR fac parte din echilibrul democratic și că respingerea unei legi nu trebuie să ducă automat la căderea Guvernului.
Kelemen Hunor: „O problemă de legitimitate morală”
Liderul UDMR consideră că respingerea reformei pensiilor magistraților ar pune probleme de credibilitate morală, dat fiind caracterul „unic de reformă profundă” al acestei inițiative.
„E greu să mergi în fața oamenilor și să le ceri sacrificii, în timp ce o categorie privilegiată rămâne neatinsă”, a spus Kelemen Hunor.
