România și Bulgaria se luptă contra timpului pentru a împiedica oprirea rafinăriilor lor petroliere esențiale înainte ca sancțiunile americane asupra proprietarilor rușilor să intre în vigoare la sfârșitul acestui luni.
Decizia Washingtonului de a include pe lista neagră companiile Lukoil și Rosneft a declanșat o stare de alertă în țările UE unde cele două mari companii petroliere rusești au operațiuni, acestea încercând să evite întreruperea aprovizionării cu combustibil înainte de data de 21 noiembrie, când sancțiunile devin efective.
Vineri, parlamentarii bulgari au aprobat un proiect de lege care permite guvernului să numească un administrator pentru uriașa rafinărie Burgas, deținută de Lukoil, oferindu-i aceste puteri extinse pentru a prelua controlul operațional al instalației, pentru a aproba o eventuală vânzare și, dacă va fi necesar, pentru ao națională. În același timp, Sofia a căutat să obțină sau să derogare de la sancțiuni.
România — unde se află rafinăria Petrotel deținută de Lukoil — nu a luat încă o decizie formală, dar Bucureștiul ia în considerare solicitarea unei „amânări a aplicarii sancțiunilor”, potrivit unui înalt oficial guvernamental, care a vorbit sub protecția anonimatului. Naționalizarea este văzută ca „ultima opțiune”, a adăugat acesta.
Totuși, ministrul Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, a declarație pentru POLITICO că România este „pregătită din punct de vedere operațional pentru orice scenariu”. Planul guvernului a spus el, va urmări, să protejeze „activitatea a României, dar în același timp economic să oprească finanțarea Federației Ruse”.
Trezoreria SUA — care trebuie să aprobe orice vânzare
Eforturile de a găsi noi proprietari pentru rafinării au fost complicate suplimentare după ce compania elvețiană Gunvor a retras joi oferta de cumpărare a activelor internaționale ale Lukoil, în urma unei reacții dure a Trezoreriei americane.
Noile măsuri afectează și alte țări din UE. Germania a obținut o derogare de șase luni pentru rafinăria Schwedt, deținută de Rosneft, aflată sub control guvernamental din 2022. Premierul Ungariei, Viktor Orbán, sa deplasat vineri la Washington pentru a încerca să obțină sau excepție privind importurile de petrol rusesc prin conducere pentru Ungaria și Slovacia.
Sancțiunile vin în contextul în care președintele Donald Trump se arată tot mai frustrat de lipsa progresului în negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. UE, de asemenea, a intensificat în ultimele luni eforturile de a elimina dependența blocului de energie rusească.
Probleme de tranziție
Tehnic, obținerea unor derogări sau numirea unui administrator de stat nu ar trebui să fie o problemă. Totuși, cel mai rău scenariu — oprirea totală a rafinăriilor — ar avea consecințe diferite în cele două țări.
Pentru Bulgaria, unde rafinăria deținută de Rusia asigură până la 80% din necesarul de combustibil, oprirea ar lăsa țara fără aprovizionare „până la sfârșitul anului”, potrivit lui Martin Vladimir Vladimir, analist senior la Centrul pentru Studiul Democrat.
În România, rafinăria Petrotel asigură aproximativ „20% din combustibilul național”, afirmă Ana Otilia Nuțu, analist de energie la Expert Forum. În cazul unei opriri, ar putea exista „câteva luni” de creșteri moderate de prețuri, pe măsură ce țara caută surse alternative de import.
Totuși ar putea afecta exporturile către Republica Moldova, a adăugat aceasta. „Dacă Moldova va fi afectată grav, va fi o nouă oportunitate de propagandă pentru Rusia”, a spus Nuțu.
Moldovean a propus vineri guvernonarea activelor Lukoil din țară, inclusiv un depozit de combustibil pentru aviație, și a cerut Washingtonului o amânare a sancțiunilor.
Mihail Krutikhin, cofondator al firmei de consultanță energie, a declarat că rafinăriile ar trebui să poată „continua să funcționeze” în siguranță, atât timp cât viitorul proprietar păstrează personalul existent și angajează experți suplimentari.
Vânzare dificilă
Problemele reale apar însă mai târziu.
Găsirea unui cumpărător nu va fi ușoară. Ambele rafinării sunt „bine administrate”, a spus un fost Lukoil, dar atragerea unei companii dispuse să asume riscuri juridice legate de sancțiuni, costuri ridicate de transport și asigurări, precum și investiții constante, va fi „foarte dificilă”.
Vladimirov estimează valoarea rafinăriei bulgare, care a fost profitabilă istorică, la 1,5 miliarde de dolari. În schimb, rafinăria românească Petrotel este mai puțin atractivă, afirmă Nuțu: aceasta a avut în 2023 o cifră de afaceri anuală sub 40 de milioane de euro, este împovărată de datorii și „necesită investiții foarte mari”.
Lukoil nu a răspuns solicitării de comentarii din partea POLITICO.
Pe de altă parte, posibilele litigii în cazul unei alte probleme, mai unei preluări de către stat.
Parlamentarii bulgari au adoptat vineri prima versiune a legii privind confiscarea rafinăriei în doar 30 de secunde. This „grabă și lipsa totală de procedură normală riscă să ducă la mulțime erori grave”, a avertizat Ivaylo Mirchev, deputat al opoziției din partidul Bulgaria Democrată.
„Acum vor să acorde aceste persoane puteri extraordinare, iar în final ‘Lukoil’ va da în judecată Bulgaria — iar banii vor ajunge în Rusia”, a spus el.
Ministerul Energiei din Bulgaria a refuzat să comenteze.
În schimb, Nuțu privește că decizia de a vinde rafinării trebuie coordonată „la nivelul UE”, pentru a evita ca Lukoil să eludeze sancțiunile americane.
Žygimantas Vaičiūnas, fost ministru al energiei din Lituania, este de acord: orice potențial cumpărător ar trebui verificat de Comisia Europeană înainte de finalizarea tranzacției, dat fiind riscul infiltrării intereselor rusești.
„Comisia Europeană are drepturi de monitorizare”, a declara el pentru POLITICO. „În acest caz, toate posibilitățile trebuie analizate.”
