Există o fotografie făcută în urmă cu zece ani la Paris care, privită astăzi, pare o relicvă.
În imagine, zeci de bărbați și femei îmbrăcați în costume închise la culoare stau aliniați în fața unui uriaș panou pe care scrie COP21 Paris.
În centrul pozei, David Cameron, pe atunci premier al Regatului Unit, zâmbește larg, alături de viitorul rege Charles al III-lea și de președintele Chinei, Xi Jinping. Mai spre dreapta, Barack Obama, președintele SUA de atunci, este surprins în mijlocul unei conversații cu o persoană care nici măcar nu mai încape în cadru — erau atât de mulți lideri prezenți încât fotograful abia reușise să-i surprindă pe toți.
O imagine foarte diferită de fotografia de familie făcută joi la summitul COP30 din Brazilia.
Nici Xi Jinping, nici Narendra Modi nu au venit, la fel ca liderii a aproximativ 160 de alte state. Iar absența cea mai notabilă este cea a președintelui american Donald Trump.
Administrația Trump a anunțat că a părăsit complet procesul COP și că nu va trimite niciun oficial de rang înalt anul acesta.
Mai are sens un summit fără lideri mondiali?
Aceasta ridică inevitabil întrebarea: de ce să mai organizezi o reuniune internațională de două săptămâni, dacă cei mai importanți lideri ai lumii nu participă?
Christiana Figueres, fosta șefă a procesului climatic ONU sub conducerea căreia a fost semnat Acordul de la Paris, spunea încă de anul trecut că procesul COP „nu mai este adecvat scopului”, scrie BBC.
„Epoca de aur a diplomației multilaterale s-a încheiat”, confirmă Joss Garman, fost activist pentru climă, astăzi director al think tank-ului Loom.
„Politica climatică este acum, mai mult ca oricând, despre cine controlează și profită economic de noile industrii energetice”, a declarat acesta.
După 29 de ediții ale acestor conferințe – care, teoretic, ar trebui să reducă emisiile de carbon, dar în realitate nivelurile de CO₂ continuă să crească – mulți se întreabă dacă încă o COP va mai schimba ceva.
Trump și „marea înșelătorie climatică”
În prima zi după revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a semnat retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris, tratatul global din 2015 care urmărește menținerea creșterii temperaturilor globale sub 1,5°C.
„Această ‘schimbare climatică’ este cea mai mare escrocherie comisă vreodată împotriva lumii”, a declarat Trump în fața Adunării Generale a ONU, în septembrie.
„Dacă nu vă îndepărtați de această farsă verde, țara voastră va eșua.”
De atunci, el a anulat restricțiile asupra petrolului, gazelor și cărbunelui, a aprobat scutiri fiscale de miliarde de dolari pentru companiile din sectorul combustibililor fosili și a deschis terenuri federale pentru extracție.
Mai mult, administrația Trump a cerut altor guverne să renunțe la programele de energie regenerabilă, considerate „patetice”, și să cumpere petrol și gaz american – amenințând, în unele cazuri, cu tarife punitive dacă nu o fac.
Țări precum Japonia, Coreea de Sud și mai multe state europene au acceptat deja să cumpere zeci de miliarde de dolari în hidrocarburi americane.
Obiectivul lui Trump este clar:
„Vreau ca Statele Unite să devină superputerea energetică numărul unu din lume”, a spus el.
Între timp, președintele american a început demontarea agendei de energie curată promovată de Joe Biden, inversând aproape toate măsurile de tranziție verde adoptate în ultimii patru ani.
