Curtea Constituțională a României a admis, marți, obiecțiile de neconstituționalitate depuse de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) împotriva Legii privind plata pensiilor private. Decizia blochează temporar noul cadru legislativ care ar fi schimbat fundamental modul de plată a pensiilor din Pilonul II și III.
Sesizările AUR și ICCJ, acceptate după mai multe amânări
Legea contestată a fost dezbătută de CCR pe 12 noiembrie, însă decizia a fost amânată până la termenul din 25 noiembrie. Obiecțiile formulate atât de AUR, cât și de ICCJ au vizat ingerințe asupra dreptului de proprietate și modificări considerate abuzive ale cadrului contractual dintre participanți și administratorii fondurilor private.
ICCJ a susținut că sumele acumulate în conturile individuale ale participanților reprezintă proprietate privată, iar limitarea plăților sau transferul acestor active către noile „fonduri de plată a pensiilor” reprezintă o intervenție disproporționată a statului.
Argumentele ICCJ: ingerință nejustificată și risc de expropriere indirectă
Magistrații ICCJ au subliniat că legea afecta grav dreptul de proprietate și libertatea contractuală, prin:
- limitarea pensiei lunare la nivelul indemnizației sociale pentru pensionari;
- obligația ca plata pensiilor să fie realizată de noi entități, separate de fondurile de pensii actuale;
- transferul activelor către fondurile de plată, cu riscul dublării comisioanelor și creșterii riscului de insolvență.
Instanța supremă a avertizat că schimbarea regulilor fără perioadă de tranziție și fără consultare publică „subminează încrederea legitimă a cetățenilor în stabilitatea sistemului de pensii private”.
ICCJ a invocat inclusiv jurisprudența CEDO privind protecția proprietății și decizia CCR 871/2010, care interzice intervențiile arbitrare asupra dreptului de proprietate privată.
Argumentele AUR: „Guvernul Bolojan fură pensiile românilor”
AUR a formulat o poziție fermă, acuzând că legea:
- limitează accesul românilor la propriile economii,
- avantajează administratorii prin comisioane suplimentare,
- servește intereselor statului, aflat în dificultate bugetară.
AUR a transmis că legea creează un precedent periculos prin care „banii tăi nu mai sunt ai tăi”.
Ce prevedea legea declarată neconstituțională
Proiectul de lege adoptat anterior de Camera Deputaților viza:
- crearea unor noi entități: fondurile de plată a pensiilor private, responsabile cu efectuarea plăților;
- limitarea retragerilor la maximum 30% din activul personal;
- introducerea pensiilor viagere și a retragerilor programate;
- noi comisioane și noi criterii de autorizare pentru furnizorii de pensii private.
Bolnavii oncologici ar fi putut retrage 100% din activ, însă restul participanților ar fi putut obține doar o parte limitată înainte de plata pensiei lunare.
