Președintele Donald Trump afirmă că controlul asupra Groenlandei este esențial pentru a preveni extinderea influenței Rusiei și Chinei în Arctica.
Însă mai mulți oficiali europeni îngrijorați și un grup tot mai numeros de parlamentari americani, din ambele partide, consideră că insistența lui Trump ca SUA să preia Groenlanda împotriva voinței Danemarcei, a groenlandezilor și a altor aliați NATO este, de fapt, un avantaj pentru Rusia și pentru președintele Vladimir Putin — și tensionează și mai mult o alianță NATO deja marcată de disensiuni.
Acești critici cred că obsesia lui Trump pentru achiziționarea Groenlandei — și motivele fragile și schimbătoare care o susțin — au distras atenția de la Ucraina și chiar au redirecționat resurse către Groenlanda. Toate acestea complică eforturile europene de a menține un front unit și puternic, în contextul în care SUA fac presiuni intense pentru un acord de pace care să pună capăt războiului.
„Ceea ce mi se pare extrem de îngrijorător este că în NATO și în UE unii încep să accepte narațiunea despre amenințările rusești și chineze la adresa Groenlandei”, a declarat un oficial guvernamental european, care, asemenea altor surse citate, a cerut anonimatul deoarece nu era autorizat să vorbească public, scrie Politico.
„Respectarea integrității teritoriale nu poate fi impusă printr-o acaparare de teritoriu și ar trebui să o spunem clar. Dar, în loc să ne ocupăm de amenințarea reală [războiul din Ucraina], vom trimite trupe în Groenlanda.”
Trump nu are nevoie de Groenlanda pentru securitate
Trump nu are nevoie să ocupe Groenlanda pentru a contracara Rusia. SUA au baze militare pe insulă și au colaborat tradițional strâns cu Danemarca în domeniul securității.
În schimb, unii văd afirmațiile discutabile despre o agresiune iminentă din partea Chinei și Rusiei drept unul dintre mai multe pretexte pentru o posibilă acțiune viitoare, care ar putea ajunge până la o lovitură militară.
Președintele și oficiali ai administrației au mai sugerat că Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru scutul antirachetă „Golden Dome”, pentru „securitate economică” și pentru acces la resurse minerale — domenii în care Danemarca a semnalat disponibilitatea pentru o cooperare mai strânsă.
„Argumentele președintelui despre Groenlanda sunt, în mod evident, o prostie de la un capăt la altul”, a declarat Jeremy Shapiro, fost oficial al Departamentului de Stat în administrația Barack Obama și actual director de cercetare la Consiliul European pentru Relații Externe din Washington.
Oficialii europeni subliniază că, dacă Trump ar fi cu adevărat preocupat de agresiunea rusă, ar avea suficiente modalități de a o aborda — cel mai evident în Ucraina, unde aliații i-au cerut insistent să adopte o poziție mai dură față de Putin după revenirea sa la Casa Albă.
Slăbirea occidentului
În schimb, unii se tem că insistența lui Trump asupra preluării Groenlandei și refuzul său de a exclude o intervenție militară îl ajută pe Putin să își atingă obiectivul de lungă durată: slăbirea alianțelor occidentale.
Cea mai recentă amenințare a lui Trump a venit vineri, când, în timpul unui eveniment fără legătură cu politica externă, dedicat sănătății, a sugerat că ar putea impune tarife suplimentare Uniunii Europene dacă aceasta îl împiedică să dobândească teritoriul.
„Putin își dorește un NATO mai slab”, a spus un al doilea oficial guvernamental european. „Trump i-l oferă.”
Trump a sugerat frecvent că Putin este un om al păcii, chiar dacă Rusia și-a intensificat bombardamentele aeriene asupra țintelor civile și a făcut pași agresivi, precum desfășurarea, la începutul acestei luni, a unei rachete cu capacitate nucleară într-un atac asupra vestului Ucrainei. Săptămâna aceasta, președintele a insistat din nou, într-un interviu pentru Reuters, că președintele ucrainean Volodimir Zelenski este principalul obstacol în calea unui acord de pace.
Anxietate în rândul europenilor
În urma mai multor săptămâni de discuții cu interlocutorii cei mai apropiați ai lui Trump, Zelenski și-a arătat disponibilitatea de a face concesii teritoriale și de a organiza alegeri în schimbul unor garanții de securitate postbelice din partea SUA. Între timp, Putin nu a arătat nicio dorință de a negocia, fiind mulțumit să continue bombardarea orașelor ucrainene, în pofida faptului că, după aproape patru ani de război, a obținut doar câștiguri marginale.
„Rusia credea că va cuceri Kievul în trei zile și, în schimb, a petrecut patru ani obținând progrese foarte modeste”, a declarat un al treilea oficial guvernamental european. „Ideea că ar avea capacitatea de a provoca Occidentul în Groenlanda este ridicolă.”
În primul său an de mandat după revenirea la putere, Trump a forțat NATO să crească cheltuielile pentru apărare, a cerut Europei să plătească integral viitoarele ajutoare militare pentru Ucraina și a obligat UE să accepte tarife mai mari. Însă noile sale amenințări privind preluarea Groenlandei au provocat o panică și mai mare în capitalele europene în 2026.
Totuși, aparenta seriozitate a președintelui în privința controlului Groenlandei — despre care a spus că o va cumpăra de la Danemarca sau o va lua cu forța — a amplificat anxietatea în rândul mai multor lideri europeni. Aceștia au decis, săptămâna aceasta, să trimită trupe în Groenlanda pentru exerciții militare neplanificate, într-un efort grăbit de a demonstra capacitățile de apărare europene, pe care Trump le-a minimalizat susținând că doar forțele americane pot asigura securitatea teritoriului.
Între timp, în Senatul SUA nu a fost făcut niciun pas concret privind legislația pentru înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, deși inițiatorul proiectului, senatorul Lindsey Graham, a declarat săptămâna trecută că Trump ar fi dat, în sfârșit, undă verde pentru a-l supune votului în această săptămână.
Privite în ansamblu, acțiunile lui Trump contrazic îngrijorările sale declarate privind o amenințare rusă.
