Uniunea Europeană și blocul Mercosur au semnat sâmbătă mult așteptatul acord comercial, parafând una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, după mai bine de 25 de ani de negocieri și confruntări politice repetate.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, au participat la ceremonia de semnare de la Asunción, Paraguay, alături de lideri Mercosur din Argentina, Uruguay și țara gazdă, Paraguay. Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, un susținător-cheie al acordului, nu a fost prezent, fiind reprezentat de ministrul de Externe.
„Acest acord transmite un semnal puternic către lume”, a declarat von der Leyen la ceremonia de semnare. „El reflectă o alegere clară și deliberată. Alegem comerțul echitabil în locul tarifelor și un parteneriat productiv, pe termen lung.”
Semnarea marchează finalul unei lupte politice dure în interiorul UE, care a depășit ultimul obstacol abia săptămâna trecută, când statele membre au susținut acordul cu majoritate calificată, după o serie de concesii de ultim moment. Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria s-au opus acordului, în timp ce Belgia s-a abținut.
Atenția se mută acum asupra procesului de ratificare.
Acordul trebuie să fie aprobat de Parlamentul European și de parlamentele naționale de pe ambele maluri ale Atlanticului, unde opoziția — în special din partea fermierilor — este de așteptat să rămână puternică.
Dacă va fi ratificat integral, acordul va crea o zonă de liber schimb care va acoperi peste 700 de milioane de persoane din Europa și America Latină. Peste 90% dintre tarifele aplicate exporturilor UE vor fi eliminate treptat, deschizând noi piețe pentru producătorii europeni, în special din sectoarele industriale.
În același timp, țările Mercosur vor beneficia de un acces mai larg pe piața UE pentru produsele agricole, în cadrul unor sisteme stricte de cote menite să protejeze sectoare sensibile europene, precum carnea de vită și cea de pasăre.
Von der Leyen a prezentat acordul drept o victorie strategică, susținând că acesta consolidează comerțul bazat pe reguli într-un moment de fragmentare geopolitică tot mai accentuată. Oficialii europeni văd acordul ca pe o modalitate de a reafirma influența UE în America Latină, în contextul competiției tot mai intense din partea Chinei și al incertitudinilor legate de politica comercială a SUA.
Însă acordul a avut un cost politic ridicat.
Pentru a convinge guvernele sceptice, Comisia Europeană a promis un sprijin suplimentar de 45 de miliarde de euro pentru fermierii din UE, diminuând opoziția statelor îngrijorate de importurile ieftine care ar putea afecta producătorii interni.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a numărat printre cei mai mari perdanți politici ai acestui acord. În ciuda eforturilor susținute de a bloca sau întârzia pactul — invocând presiunile din partea sectorului agricol francez — Parisul nu a reușit să formeze o minoritate de blocaj. Italia a susținut în cele din urmă acordul, după ce a obținut garanții și angajamente de finanțare pentru propriii fermieri.
