Nu mai există cale de întoarcere.
Acesta a fost mesajul transmis de liderii europeni reuniți joi la Bruxelles.
Chiar dacă acest summit de urgență, convocat ca reacție la amenințările lui Donald Trump privind preluarea Groenlandei, s-a dovedit mai puțin dramatic după ce președintele SUA a făcut un pas înapoi cu 24 de ore mai devreme, conștientizarea tacită că Europa a trecut Rubiconul post-1945 a fost, dacă se poate spune așa, cu atât mai frapantă, scrie Politico.
Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, cei mai influenți doi lideri ai UE, care în ultima perioadă nu au fost mereu pe aceeași lungime de undă, au fost uniți în avertismentul că criza transatlantică a aruncat blocul european într-o nouă realitate dură — una în care Europa trebuie să îmbrățișeze independența.
„Știm că trebuie să lucrăm ca o Europă independentă”, le-a declarat jurnaliștilor președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul reuniunii de cinci ore.
Deși, spre deosebire de alte summituri recente ale UE, nu au existat discursuri belicoase, certuri sau decizii formale de luat, întâlnirea a semnalat discret o înțelegere tacită — potrivit a patru diplomați europeni și unui oficial familiarizat cu discuțiile — că există o ruptură decisivă între vechea ordine și cea nouă: între modul în care Occidentul a funcționat de la Al Doilea Război Mondial încoace și ceea ce urmează.
Groenlanda a schimbat totul
Schimbarea de mentalitate către independență se coace de ani buni — încă de la prima venire a lui Trump la Casa Albă, în 2017 — însă amenințările fără precedent legate de Groenlanda au acționat ca un semnal de alarmă brusc, forțând liderii să ia în calcul pași care ar fi fost de neimaginat chiar și cu câteva luni în urmă, au spus sursele.
Toți oficialii intervievați pentru acest articol au vorbit sub protecția anonimatului, pentru a putea descrie liber discuțiile purtate cu ușile închise.
„Acesta este momentul Rubiconului”, a declarat un diplomat UE dintr-o țară de pe flancul estic, familiarizat cu discuțiile liderilor.
„Este o terapie de șoc. Europa nu mai poate reveni la ce a fost înainte. Liderii spun asta de zile întregi.” Cum va arăta concret acest nou drum rămâne, ca de obicei, o discuție pentru o altă zi.
Totuși, în această săptămână au apărut indicii. Reacția inițială a UE la criza Groenlandei — suspendarea unui acord comercial UE-SUA, trimiterea de trupe în Groenlanda și amenințarea cu represalii comerciale masive împotriva SUA — a oferit o mostră a ceea ce ar putea urma.
Totul, deodată
În discuțiile private și apoi în declarațiile publice, liderii au subliniat că reacția rapidă și unitară din această lună nu poate fi un episod izolat. Ea trebuie să definească abordarea blocului în aproape toate domeniile.
„Nu poate fi vorba doar de securitate energetică sau de apărare, doar de forță economică sau de dependență comercială. Trebuie să fie totul, deodată”, a spus unul dintre diplomați.
Un element esențial al noii căutări europene a independenței este un nivel de unitate care a scăpat mult timp Uniunii.
Pentru țările de pe flancul estic, aflate în calea unei Rusii expansioniste, poziționarea geografică a alimentat mult timp o credință aproape religioasă în NATO — o alianță în care un SUA fiabil avea cea mai mare armată și garanta apărarea tuturor celorlalți membri.
Această dependență existențială de Statele Unite le-a menținut ferm în tabăra Washingtonului, generând tensiuni cu state din vestul Europei, precum Franța, care au promovat „autonomia strategică” europeană.
Independență iminentă
Acum însă, Franța nu mai este o excepție. Chiar și țările direct expuse expansionismului rus arată disponibilitatea de a se alătura impulsului pentru independență.
Estonia este un exemplu elocvent. Micul stat baltic a declarat săptămâna trecută că ar lua în considerare trimiterea de trupe în Groenlanda ca parte a unei „misiuni de evaluare” organizate de NATO. Tallinn nu a ajuns să trimită soldați — dar simplul fapt că a luat în calcul această posibilitate a fost remarcabil.
„Când Europa nu este divizată, când stăm împreună și când suntem clari și fermi, inclusiv în dorința noastră de a ne apăra singuri, rezultatele vor apărea”, a declarat premierul danez Mette Frederiksen. „Cred că am învățat ceva în ultimele zile și săptămâni.”
Polonia, unul dintre cei mai fermi susținători ai SUA, a ieșit și ea din zona sa tradițională de confort. În discuțiile privind răspunsul european, premierul Donald Tusk a semnalat deschiderea față de utilizarea Instrumentului Anti-Coerciție al UE — un mecanism puternic de represalii comerciale care permite limitarea investițiilor provenite din state considerate amenințătoare, potrivit diplomaților.
„Am respectat și acceptat întotdeauna leadershipul american”, a spus Tusk. „Dar ceea ce avem nevoie astăzi în politica noastră este încredere și respect între partenerii noștri de aici, nu dominație și nu coerciție. Așa ceva nu funcționează.”
