Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice schimbă din temelii modul în care sunt stabilite veniturile bugetarilor.
Salariile vor fi calculate pe baza unei grile cu 12 grade salariale și coeficienți cuprinși între 1 și 8, aplicați unei valori de referință stabilite pentru 2027 la 4.100 de lei.
Proiectul prevede, în același timp, un mecanism prin care angajații care ar urma să primească venituri mai mici după aplicarea noii grile să beneficieze de o „diferență salarială tranzitorie”. Legea ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026.
Noua lege se va aplica personalului din autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, instituțiilor finanțate integral sau parțial din venituri proprii, persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, magistraților, funcționarilor publici și personalului cu statute speciale. Banca Națională a României este exceptată de la aplicarea noii legi.
Una dintre regulile fundamentale introduse de proiect stabilește că, în sectorul bugetar, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază, soldă de funcție, salariu de funcție sau indemnizație va fi de 1 la 8.
Mai jos coeficienții stabiliți:
Cum vor fi calculate salariile bugetarilor
Proiectul introduce o structură formată din 12 grade salariale, fiecare având un interval de coeficienți.
Coeficienții pornesc de la 1 pentru gradul salarial 1 și ajung până la maximum 8 pentru gradul salarial 12.
Salariile de bază, soldele de funcție, salariile de funcție și indemnizațiile vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului corespunzător fiecărei funcții cu o valoare de referință.
Pentru luna decembrie 2026 și pentru întreg anul 2027, proiectul stabilește valoarea de referință la 4.100 de lei. Astfel, înainte de aplicarea eventualelor gradații și a celorlalte drepturi prevăzute de lege, un coeficient de 1 ar corespunde unei valori de 4.100 de lei, iar coeficientul maxim de 8 ar conduce la o valoare de 32.800 de lei.
Începând din 2028, evoluția valorii de referință va fi condiționată de obiectivul reducerii masei cheltuielilor salariale din sectorul public, ca procent din PIB, cu cel puțin 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031.
În plus, valoarea de referință va trebui stabilită astfel încât creșterea cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat să nu depășească procentul creșterii nominale a PIB prevăzut în cadrul macroeconomic folosit pentru strategia fiscal-bugetară.
Funcțiile bugetarilor vor fi evaluate după șapte criterii
Noua lege schimbă și mecanismul de ierarhizare a funcțiilor publice. Încadrarea în cele 12 grade salariale va avea la bază o metodă analitică de evaluare.
Printre criteriile luate în calcul se numără cunoștințele și experiența, complexitatea și diversitatea activității, autonomia și impactul deciziilor, responsabilitățile de coordonare și supervizare, cerințele de comunicare, condițiile de muncă, precum și incompatibilitățile și regimurile speciale.
Metodologia concretă de evaluare și intervalele de punctaje aferente celor 12 grade salariale urmează să fie aprobate prin hotărâre de Guvern, în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Ce se întâmplă dacă un bugetar ar urma să primească un salariu mai mic
Proiectul introduce un mecanism de protecție pentru angajații ale căror venituri ar scădea în urma aplicării noii grile.
Dacă salariul lunar calculat potrivit noii legi este mai mic decât venitul salarial aferent lunii noiembrie 2026, angajatul va primi o „diferență salarială tranzitorie”.
Aceasta va fi acordată atât timp cât persoana ocupă aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. Diferența se va reduce treptat, pe măsură ce salariul calculat potrivit noii grile va crește, până când va fi absorbită integral.
Practic, mecanismul este conceput astfel încât trecerea la noul sistem să nu ducă automat la diminuarea veniturilor aflate în plată pentru persoanele care rămân pe aceeași funcție și în aceleași condiții.
La intrarea în vigoare a legii, personalul va fi reîncadrat pe noile funcții, grade sau trepte profesionale și pe gradația corespunzătoare vechimii. Dacă o funcție existentă nu se mai regăsește în noua lege, angajatul va fi reîncadrat pe una dintre funcțiile prevăzute în anexele actului normativ, în funcție de atribuții și de condițiile de ocupare a postului.
Vechimea în muncă poate majora salariul
Pentru funcțiile de execuție sunt prevăzute șase gradații de vechime.
Gradația 0 se aplică pentru o vechime de până la trei ani. După trei ani, salariul de bază crește cu 7,5%, iar ulterior sunt aplicate succesiv majorări de 5%, 5%, 2,5% și 2,5%, în funcție de tranșa de vechime.
La stabilirea gradației vor fi luate în calcul integral și perioadele lucrate anterior în alte domenii decât sectorul bugetar.
Sporurile, indemnizațiile, primele și premiile, plafonate la 20%
Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului vizează limitarea sporurilor.
Suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu va putea depăși 20% din suma salariilor de bază și a celorlalte elemente principale de salarizare, calculată la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare.
Există însă și drepturi exceptate explicit de la acest plafon.
Sporul pentru munca de noapte rămâne la 25% pentru orele lucrate între 22.00 și 06.00, în condițiile prevăzute de lege.
Munca suplimentară va fi compensată, în primul rând, prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile. Dacă acest lucru nu este posibil, orele suplimentare vor putea fi plătite cu un spor de 75%, iar munca prestată în zilele de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală cu un spor de 100%.
Persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat vor putea beneficia de un spor de 15% din valoarea de referință.
Pentru activitatea de control financiar preventiv este prevăzut un spor de 10%.
Spor de până la 40% pentru proiectele cu fonduri europene
Personalul instituțiilor și autorităților publice nominalizat în echipele proiectelor finanțate din fonduri europene sau alte fonduri externe va putea primi un spor de până la 40%.
Sporul va fi acordat proporțional cu timpul efectiv alocat proiectului și cu progresul tehnic sau financiar raportat, indiferent de numărul proiectelor în care este implicat angajatul.
Și președinții și vicepreședinții consiliilor județene, precum și primarii și viceprimarii localităților care implementează astfel de proiecte vor putea beneficia de un spor de maximum 40% din indemnizația lunară, în limita bugetului aprobat.
Premii de performanță de până la 20% din salariu
Proiectul introduce și un sistem de premiere bazat pe performanță.
Ordonatorii de credite vor putea acorda trimestrial, semestrial sau anual premii angajaților care obțin rezultate deosebite, participă la activități cu caracter special, realizează lucrări excepționale sau au un volum de activitate semnificativ peste nivelul considerat optim.
Valoarea individuală a premiului va fi cuprinsă între 10% și 20% din salariul de bază, în condițiile stabilite de lege.
Premiile vor putea ajunge însă la cel mult 30% dintre angajații care ocupă funcții de execuție și la cel mult 30% dintre cei aflați în funcții de conducere. La nivelul fiecărui ordonator principal de credite, valoarea totală anuală a premiilor nu va putea depăși 4% din fondul de salarii luat în calcul potrivit legii.
Există însă o aplicare diferențiată în timp: sistemul va fi aplicabil de la intrarea în vigoare a legii personalului didactic și didactic auxiliar vizat de prevederi, în timp ce pentru celelalte categorii de personal premiile vor putea fi acordate din 2028 și numai dacă, în anul precedent, România a respectat ținta de deficit bugetar stabilită în strategia fiscal-bugetară.
Salariile bugetarilor vor fi legate mai strict de situația finanțelor publice
Noul sistem pune Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor în centrul politicii de salarizare a bugetarilor. Cele două ministere vor avea competență comună în conceperea, aplicarea, monitorizarea și revizuirea politicii salariale, iar Ministerul Finanțelor va urmări impactul bugetar și sustenabilitatea cheltuielilor de personal.
Proiectul prevede și sancțiuni pentru nerespectarea plafonului legal privind sporurile și celelalte elemente de salarizare. Persoanele responsabile riscă amenzi cuprinse între 30.000 și 50.000 de lei, precum și recuperarea prejudiciului, constatarea și sancționarea urmând să fie făcute de organele de control ale Curții de Conturi.
Noua lege a salarizării ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026, moment de la care personalul vizat va fi reîncadrat potrivit noilor reguli. Proiectul stabilește că drepturile salariale ale personalului bugetar vor fi exclusiv cele prevăzute de noua lege, iar prin contracte colective sau individuale de muncă nu vor putea fi negociate salarii ori alte drepturi salariale care depășesc sau contravin prevederilor acesteia.
