Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediţia a VII-a, arată că aproape 39% dintre români cred că apartenenţa la UE limitează suveranitatea naţională, iar aproape 38% dintre aceştia cred că limitarea suveranităţii naţionale din cauza apartenenţei la Uniunea Europeană ajută la creşterea nivelului de trai.
Raportat la totalul populaţiei, aproximativ 22% dintre români consideră că limitarea suveranităţii ca urmare a apartenenţei la Uniunea Europeană afectează creşterea nivelului de trai, în timp ce aproximativ 15% sunt de părere că această limitare contribuie la creşterea nivelului de trai.
Potrivit datelor sociologice colectate în perioada 13-15 ianuarie, 38,9% dintre respondenţi sunt de părere că apartenenţa României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea naţională (faţă de 38,1% în septembrie 2025). În acelaşi timp, 45,9% nu consideră că acest lucru limitează prea mult suveranitatea naţională (faţă de 52,4% în septembrie 2025), iar 15,3% nu ştiu sau nu răspund (faţă de 9,5% în septembrie 2025).
Percepţia potrivit căreia apartenenţa la UE limitează suveranitatea naţională este mai pronunţată decât media în rândul votanţilor PSD şi AUR, al bărbaţilor, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educaţie medie şi al locuitorilor din mediul urban mic.
În schimb, nu consideră că apartenenţa la Uniunea Europeană limitează suveranitatea naţională în proporţii mai mari decât media în special votanţii PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani şi persoanele cu vârste între 45 şi 59 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din marile oraşe, precum şi angajaţii la stat.
În ceea ce priveşte nivelul de trai, 37,7% dintre cei care consideră că apartenenţa României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea naţională sunt de părere că acest fapt contribuie totuşi la creşterea nivelului de trai al românilor. Raportat la totalul populaţiei, aceştia reprezintă aproximativ 15%. În schimb, 57% dintre respondenţii din acest segment nu cred că limitarea suveranităţii ajută la creşterea nivelului de trai, aceştia reprezentând aproximativ 22% din totalul populaţiei. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,3%.
Referitor la protejarea intereselor economice în cadrul Uniunii Europene, 69,1% dintre cei chestionaţi consideră că România ar trebui să negocieze condiţii mai favorabile în interiorul UE pentru a-şi proteja interesele economice (faţă de 80,7% în aprilie 2025). Totodată, 11,2% sunt de părere că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană (faţă de 4,8% în aprilie 2025), iar 11,8% consideră că ţara nu ar trebui să facă nimic, deoarece interesele economice şi naţionale sunt deja protejate (faţă de 10% în aprilie 2025). 7,9% nu ştiu sau nu răspund (faţă de 4,5% în aprilie 2025).
Opinia potrivit căreia România ar trebui să negocieze condiţii mai favorabile în cadrul Uniunii Europene este exprimată peste medie în rândul votanţilor PNL şi USR, al femeilor, al persoanelor cu educaţie superioară, al locuitorilor din marile oraşe şi al angajaţilor la stat. Susţin ieşirea României din Uniunea Europeană în proporţii mai mari decât media în special bărbaţii şi persoanele cu educaţie primară.
Votanţii PNL şi USR, persoanele cu vârste între 30 şi 44 de ani şi locuitorii din mediul urban mic consideră, într-o măsură mai mare decât restul populaţiei, că România nu ar trebui să facă nimic, întrucât interesele economice şi naţionale sunt deja protejate.
În ceea ce priveşte calitatea vieţii, 22,4% dintre români cred că viaţa lor ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desfiinţa, în timp ce 54,9% consideră că viaţa le-ar fi mai grea. De asemenea, 2,3% cred că viaţa ar fi la fel de bună, iar 2% că ar fi la fel de grea. Ponderea non-răspunsurilor este de 18,4%.
Potrivit sondajului, votanţii niciunui partid relevant din România nu cred, în majoritate, că viaţa ar fi mai bună în cazul desfiinţării Uniunii Europene.
Directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, apreciază că datele privind relaţia dintre apartenenţa la Uniunea Europeană şi tema suveranităţii naţionale reflectă un paradox structural: o parte semnificativă a populaţiei acceptă ideea pierderii de suveranitate, însă sprijinul pentru apartenenţa europeană este mai degrabă instrumental şi condiţionat, nu profund internalizat ca proiect identitar.
„Oamenii rămân ataşaţi de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea. Acest tip de pro-europenism este defensiv şi pragmatic, bazat pe frică de pierdere (securitate, stabilitate, acces), nu pe aspiraţie sau loialitate simbolică profundă. Consecinţa este o vulnerabilitate structurală: în lipsa unor beneficii clar resimţite în viaţa de zi cu zi, acest sprijin poate fi rapid erodat de un discurs populist agresiv, dublat de un eventual mimetism al partidelor pe această linie demagogică. În acelaşi timp, preferinţa masivă pentru renegociere în interiorul UE, şi nu pentru ieşire, arată existenţa unui naţionalism de negociere, nu a unuia de ruptură: cetăţenii vor mai mult control, dar fără costurile sistemice ale izolării. Această atitudine indică o maturizare pragmatică a euroscepticismului, care se exprimă ca presiune politică internă pentru recalibrarea posturii ţării, nu ca opţiune radicală de tip Ro-exit. De asemenea, percepţia că desfiinţarea UE ar înrăutăţi viaţa personală pentru majoritatea populaţiei relevă faptul că UE este asociată cu securitate şi predictibilitate”, a declarat Ştefureac, potrivit site-ului INSCOP.
În ansamblu, acesta mai arată că datele indică existenţa unei tensiuni latente între suveranismul simbolic şi dependenţa funcţională, care poate fi exploatată politic, actorii capabili să combine un discurs de fermitate naţională cu menţinerea ancorării europene având un potenţial avantaj strategic în competiţia electorală.
„Avem o populaţie pro-europeană motivată „prin calcul”, nu „prin convingere” ceea ce schimbă profund modul în care trebuie construit discursul politic pro-UE în următorul deceniu. Acest lucru este esenţial pentru a se evita contaminarea populaţiei de abordări radicale, în condiţiile în care deja unul din cinci români este eurosceptic şi convins că viaţa sa ar fi mai bună în afara UE. Pe de altă parte, este semnificativ faptul că, deocamdată, nu există în niciun bazin electoral al celor patru partide mari o majoritate care să considere că viaţa ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desfiinţa. Chiar şi în cazul votanţilor AUR, ponderea celor care cred că viaţa ar fi mai grea dacă UE s-ar desfiinţa este uşor mai mare decât a celor care cred contrariul, chiar dacă diferenţele sunt mai echilibrate comparativ cu votanţii celorlalte partide, mai ataşaţi de avantajele apartenenţei la Uniunea Europeană”, a mai arătat directorul INSCOP.
Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%.
INSCOP Research: Peste o treime dintre români cred că UE limitează suveranitatea, dar recunosc beneficiile pentru nivelul de trai
