Tentativa lui Donald Trump de a pune mâna pe Groenlanda a creat o falie între președintele SUA și o parte dintre aliații săi ideologici din Europa, pe măsură ce entuziasmul și admirația de până acum se lovesc de unul dintre principiile-cheie ale extremei drepte: suveranitatea națională, arată The Guardian într-o analiză.
Remarca ulterioară a lui Trump, potrivit căreia trupele aliaților din NATO „au stat puțin mai departe de linia frontului” în timpul luptelor alături de forțele americane în Afganistan, a adâncit și mai mult ruptura, stârnind sentimente patriotice în rândul extremei drepte și declanșând un val de critici.
Săptămâna trecută, președintele SUA a făcut un pas înapoi în demersul său de a prelua Groenlanda, promițând că nu o va lua prin forță și nici nu va impune tarife țărilor care i se opun. Confruntat cu reacții dure, el a părut, de asemenea, să își nuanțeze atacul la adresa trupelor NATO non-americane.
Însă pentru populiștii de extremă dreaptă – care conduc sau susțin guverne în aproximativ o treime dintre statele membre ale UE, aspiră la putere în altele și care îl vedeau în Trump un aliat puternic pentru agenda lor naționalistă, anti-imigrație și critică față de UE – acesta devine tot mai mult o povară.
Alaiții patrioți s-ar putea retrage
Această ruptură ar putea pune în pericol obiectivele strategiei de securitate națională a administrației sale, care stabilea ca scop al politicii SUA „cultivarea rezistenței” față de „traiectoria actuală” a Europei, prin colaborarea cu „aliați patrioți” pentru a preveni „ștergerea civilizațională”.
Cu puțin peste un an în urmă, liderii extremei drepte europene salutau cu entuziasm revenirea lui Trump la Casa Albă. Câteva luni mai târziu, s-au reunit la Madrid pentru a aplauda agenda „America First” sub sloganul „Make Europe Great Again”.
Mai recent însă, unii au început să aibă îndoieli. Sondajele arată constant că Trump este extrem de nepopular în Europa. Majoritatea europenilor, inclusiv mulți votanți ai extremei drepte, îl văd pe președintele SUA drept un pericol pentru UE și își doresc un bloc european mai puternic.
Un sondaj publicat marți de platforma de dezbateri europene Le Grand Continent, cu sediul la Paris, sugerează că între 18% și 25% dintre votanții extremei drepte din Franța, Germania, Italia și Spania îl consideră pe Trump un „dușman al Europei”.
Întrebați cum ar defini politica sa externă, între 29% și 40% dintre susținătorii partidelor Rassemblement National (RN), Alternative für Deutschland (AfD), Frații Italiei (FdI) și Vox au ales opțiunea „recolonizare și prădarea resurselor globale”.
Expansionismul lui Trump
Poate cel mai remarcabil este faptul că între 30% și 49% dintre votanții partidelor de extremă dreaptă din cele patru țări au declarat că, dacă tensiunile cu SUA privind Groenlanda ar escalada, ar susține desfășurarea de trupe europene pe acest teritoriu.
Expansionismul lui Trump și disponibilitatea sa de a folosi puterea economică pentru a-l impune plasează extrema dreaptă europeană într-o poziție dificilă. Lideri din Franța, Germania și Italia i-au criticat planurile, unii folosind un limbaj care amintește de politicienii mainstream pe care, de regulă, îi disprețuiesc.
Într-o dezbatere din Parlamentul European, săptămâna trecută, eurodeputații de extremă dreaptă, de obicei favorabili lui Trump, au susținut în mare majoritate înghețarea ratificării unui acord comercial UE–SUA, din cauza disconfortului față de abordarea acestuia, pe care au numit-o „coerciție” și „amenințare la adresa suveranității”.
Jordan Bardella, protejatul lui Marine Le Pen și președintele RN din Franța, care cu doar câteva săptămâni în urmă îl descria pe Trump drept „un vânt al libertății”, a calificat angajamentul președintelui american de a prelua Groenlanda drept „o provocare directă la adresa suveranității unei țări europene”.
Dialog în loc de coerciție
„Când un președinte american amenință un teritoriu european folosind presiuni comerciale, nu mai vorbim de dialog, ci de coerciție”, a declarat el în cadrul dezbaterii. Groenlanda reprezintă „un pivot strategic într-o lume care revine la o logică imperială”, a spus Bardella. „A ceda ar crea un precedent periculos.”
De obicei un critic virulent al presupuselor excese ale UE, Bardella a cerut de această dată blocului să se unească și să riposteze cu cele mai dure instrumente de care dispune. „Nu este o escaladare, este autoapărare”, a spus el. „Alegerea este simplă: supunere sau suveranitate.”
Alice Weidel, copreședinta AfD din Germania – partid care salutase strategia de securitate națională a lui Trump drept începutul unei „renașteri conservatoare” în Europa – a declarat la Berlin că acesta „a încălcat o promisiune fundamentală de campanie: aceea de a nu se amesteca în treburile altor țări”.
Chiar și Nigel Farage, liderul Reform UK și un loialist al lui Trump, a descris drept „un act foarte ostil” faptul că un președinte american „amenință cu tarife dacă nu suntem de acord să lase SUA să preia Groenlanda… fără a obține măcar consimțământul populației Groenlandei”.
