Peste 1.100 de cetățeni din România și Bulgaria au rămas fără ajutoare sociale și au primit obligația de a părăsi Germania, în urma unor decizii luate anul trecut de autoritățile locale din mai multe orașe din bazinul Ruhr.
Măsura face parte dintr-o strategie mai amplă de combatere a migrației asociate fraudei sociale, potrivit unei investigații realizate de Westdeutscher Rundfunk (WDR) și publicația Bild.
Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Duisburg (556), urmat de Gelsenkirchen (506), Dortmund (116) și Hagen (3). Diferențele sunt explicate de numărul total de imigranți, dar și de modul în care administrațiile locale aplică legislația europeană privind libera circulație și accesul la beneficii sociale.
De ce au fost retrase beneficiile sociale
Deciziile autorităților se bazează pe criteriul contribuției reale la întreținerea proprie. În Germania, cetățenii UE au acces la beneficii sociale doar dacă desfășoară o activitate economică reală. În multe dintre cazurile analizate, munca declarată nu acoperea nici măcar o treime din necesarul de trai.
Autoritatea de imigrare din Gelsenkirchen a explicat că persoanele care câștigă sub acest prag nu îndeplinesc condițiile pentru statutul de lucrător, ceea ce permite revocarea dreptului de ședere. Instanțele germane au confirmat în mod repetat legalitatea acestor decizii.
În aceste situații, principiul liberei circulații a lucrătorilor în Uniunea Europeană poate fi suspendat la nivel local.
Costuri de milioane pentru administrațiile locale
În Hagen, un oraș cu aproximativ 200.000 de locuitori, trăiesc în jur de 7.000 de cetățeni din România și Bulgaria. Potrivit autorităților locale, 55% dintre aceștia beneficiază de ajutoare sociale, iar costurile pentru bugetul orașului se ridică la aproximativ 10 milioane de euro anual.
Primarul Dennis Rehbein (CDU), ales în noiembrie 2025, susține că actualele reguli europene sunt prea permisive. El critică faptul că o activitate de doar 5,5 ore pe săptămână poate conferi statut de angajat, cerând o revizuire a legislației la nivelul UE.
„Avem nevoie de imigranți activi pe piața muncii, nu de persoane care vin exclusiv pentru a exploata sistemele de ajutor social”, a declarat Rehbein.
Frauda socială, o problemă recurentă în Germania
Fenomenul migrației asociate fraudei sociale este intens dezbătut în Germania. Coaliția de guvernare anunță măsuri mai ferme împotriva grupurilor organizate care exploatează sistemele de asistență socială.
Publicația Bild a documentat timp de peste un an acest fenomen, publicând mai multe episoade de investigație despre metodele folosite de rețelele infracționale din Europa de Est.
Metodele folosite de rețelele de fraudă
Un investigator german a explicat că există cinci tipuri principale de fraudă socială identificate frecvent:
1. Frauda prin muncă fictivă
Imigranții își deschid firme în Germania și declară venituri foarte mici, de regulă în jur de 300 de euro. Diferența până la nivelul minim de trai este acoperită de stat, prin alocația de cetățean și alte beneficii pentru familie, deși activitatea economică este, în realitate, inexistentă.
2. Manipularea aparatelor de joc
Aparatele de slot și mesele de joc sunt modificate astfel încât o parte din bani să nu fie înregistrați oficial. Potrivit anchetatorilor, câștigurile din sălile de jocuri pot depăși veniturile obținute din traficul de droguri.
3. Evaziune prin baruri și cafenele
Casele de marcat sunt „defecte”, iar o mare parte din încasări este colectată cash, fără a fi contabilizată. Aceste locații sunt folosite și pentru spălare de bani.
4. Frauda cu identitatea și situația financiară
Documente falsificate sau informații incomplete sunt utilizate pentru a obține beneficii suplimentare sau pentru a evita verificările autorităților.
5. Structura familiei extinse
În familiile mari, un singur membru este declarat angajat oficial și figurează ca proprietar al afacerilor și bunurilor, în timp ce restul familiei continuă să primească ajutoare sociale. Astfel, banii circulă aparent legal, dar sistemul este fraudat.
