Autoritățile medicale au confirmat primul caz de infecție cu virusul Chikungunya diagnosticat în România, la un bărbat de aproximativ 50 de ani, revenit recent din Africa.
Boala, rar întâlnită în Europa, este transmisă prin mușcătura de țânțar și este endemică în special în Africa, Asia și America de Sud.
Cazul a fost confirmat de specialiștii Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, unitate care dispune de infrastructura necesară pentru diagnosticarea infecțiilor virale rare.
Ce este virusul Chikungunya și cum se manifestă
Virusul Chikungunya este o infecție virală transmisă exclusiv prin înțepătura țânțarilor infectați. Nu se transmite direct de la o persoană la alta, însă există riscul ca boala să fie răspândită local dacă un țânțar autohton înțeapă o persoană infectată și ulterior o alta sănătoasă.
Simptomele pot varia de la forme ușoare până la manifestări severe și includ:
- febră ridicată;
- dureri articulare intense;
- stare generală alterată;
- dureri musculare și cefalee.
În multe situații, tabloul clinic poate fi confundat cu o infecție virală obișnuită sau cu gripa, mai ales în sezonul rece, ceea ce poate întârzia diagnosticul corect.
Avertismentul medicilor: cine este cel mai expus riscurilor
Adrian Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, a subliniat că populația generală nu trebuie să intre în panică, însă anumite categorii sunt mai vulnerabile.
Potrivit acestuia, persoanele cu sistem imunitar slăbit — fie din cauza vârstei, fie din cauza unor afecțiuni cronice sau oncologice — pot dezvolta forme severe ale bolii, cu risc vital.
În lipsa unui tratament și a unei monitorizări corecte, infecția poate evolua către complicații grave, inclusiv sepsis și afectare multiorganică.
Importanța prevenției pentru cei care călătoresc în zone de risc
Medicii atrag atenția asupra necesității pregătirii medicale înainte de deplasările în regiuni cu risc epidemiologic crescut.
Recomandările includ:
- consult medical într-un cabinet de vaccinare internațională cu una-două luni înainte de călătorie;
- evaluarea riscurilor reale în funcție de destinație;
- respectarea strictă a măsurilor de protecție împotriva țânțarilor.
„Este esențial să avem spitale performante și laboratoare dotate, capabile să diagnosticheze rapid astfel de infecții rare”, a explicat Adrian Marinescu.
Diagnostic dificil și costuri ridicate pentru bolile rare
Stabilirea diagnosticului de Chikungunya necesită aparatură specială și reactivi specifici, care trebuie achiziționați chiar dacă numărul de cazuri este foarte redus. Situația nu este singulară și se regăsește și în alte state europene, unde infrastructura medicală trebuie să fie pregătită pentru boli rare sau exotice.
La Institutul „Matei Balș” urmează să fie introdusă și capacitatea de diagnostic pentru virusul Nipah, o altă infecție extrem de rară, originară din India.
