Strategia de Securitate Națională a SUA conturează imaginea tipului de stat pe care administrația Trump și-ar dori să îl vadă în Europa: o societate omogenă cultural, puternică din punct de vedere militar, cu niveluri scăzute de criminalitate și imigrație – și „majoritar europeană”, adică albă.
Iar dacă o astfel de țară se poate îmbogăți producând ceva ce restul lumii vrea să cumpere, cu atât mai bine.
Cum ar arăta un astfel de stat? Danemarca ar putea fi un punct de plecare. Are unele dintre cele mai dure legi privind imigrația din Europa și una dintre cele mai scăzute rate ale criminalității. Stagiul militar este obligatoriu, iar populația este covârșitor albă. În plus, produce chiar și medicamentele care îi ajută pe americani să slăbească. Dacă statul său social este prea generos sau politicile climatice prea „verzi” – nimeni nu este perfect.
Cu toate acestea, în loc să prezinte Danemarca drept un partener de cooperare, președintele Donald Trump și-a petrecut prima lună a anului antagonizând-o prin amenințări legate de preluarea Groenlandei, un teritoriu autonom danez. Deși Trump a dat ulterior înapoi, această manevră a alarmat establishmentul european și i-a determinat chiar și pe unii lideri naționaliști – odinioară mândri de legăturile lor cu Trump – să se distanțeze de el.
Jordan Bardella, președintele partidului francez de extremă dreapta Rassemblement National și protejatul lui Marine Le Pen, l-a acuzat pe Trump de „coerciție” și a criticat „ambițiile sale imperiale”. Alice Weidel, copreședinta partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care cu doar câteva săptămâni înainte salutase Strategia de Securitate Națională drept începutul unei „renașteri conservatoare”, a declarat că Trump a „încălcat o promisiune fundamentală de campanie – aceea de a nu interveni în alte țări”.
Extrema dreaptă este în pericol din cauza lui Trump
Potrivit analiștilor citați de CNN, ofensiva agresivă a lui Trump pentru anexarea Groenlandei a fost o greșeală care ar putea submina speranțele administrației sale de a construi o alianță „civilizațională” a partidelor europene de extremă dreapta.
Prin amenințarea suveranității naționale a unui stat european, au adăugat aceștia, președintele a subminat chiar tipul de naționalism pe care administrația sa încearcă să îl cultive în rândul aliaților europeni „patrioți”.
„Groenlanda a fost o mare eroare de calcul”, a declarat Ivan Krastev, președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia, Bulgaria. Deși Trump poate găsi ușor sprijin în Europa pentru o agendă anti-imigrație, anti-woke și anti-verde, Krastev a spus că președintele a depășit fără să vrea o linie roșie prin amenințarea suveranității naționale.
„Trump este mereu numit naționalist, dar este un naționalist care nu înțelege naționalismul – în special naționalismul altora”, a declarat Krastev pentru CNN, descriindu-l pe Trump drept un naționalist „fără istorie”.
„Când vine vorba de teritoriu, perspectiva lui este cea a unui agent imobiliar. El crede că se ocupă cu gentrificarea lumii”, a adăugat acesta.
Principiile legate de teritoriu și granițe sunt aproape „sacre” pentru naționaliștii europeni
Prin contrast, principiile legate de teritoriu și granițe sunt aproape „sacre” pentru naționaliștii europeni, care au amintiri profunde despre ce se întâmplă atunci când frontierele sunt redesenate prin forță. „Naționalismul european este extrem de sensibil la integritatea teritorială, pentru că exact acest lucru a distrus Europa în trecut”, a mai spus Krastev. „De aceea, pentru ei, ceea ce a făcut Trump este de neapărat apărat.”
În timp ce potențialii lideri ai Franței și Germaniei au lansat critici dure la adresa lui Trump, opoziția din Europa Centrală și de Est a fost mai rezervată. Viktor Orbán, premierul Ungariei și cel mai vocal susținător al lui Trump în Europa, a evitat o întrebare despre Groenlanda, spunând că este o „problemă internă”, în timp ce președintele naționalist al Poloniei, Karol Nawrocki, s-a limitat la a spune că disputa ar trebui rezolvată „pe cale diplomatică”.
Pentru Orbán în special, ieșirile lui Trump ar putea deveni o problemă. Mai mult decât orice alt lider european, Orbán și-a construit cariera politică pe opoziția față de Uniunea Europeană, fără a urmări însă ieșirea din blocul comunitar. De ani de zile, Orbán critică ceea ce el descrie drept o putere excesivă, chiar imperială, care ar submina suveranitatea națională a statelor membre.
Critici similare ar putea fi îndreptate și împotriva lui Trump, potrivit lui Dimitar Bechev, cercetător principal la Carnegie Europe.
„Dacă ai făcut campanie pe teme de suveranitate și de recâștigare a controlului de la Bruxelles, atunci nu poți fi perceput ca luptând în numele unui hegemon”, a declarat Bechev pentru CNN. Naționaliștii europeni trebuie să fie „atenți” în reacția lor la recentele gesturi ale lui Trump, a adăugat el: „Nu vrei să te dezici de Trump, dar, pe de altă parte, nu vrei să pari că ești un proxy al lui Trump.”
