Startupul rus Neiry Group implantează porumbeilor cipuri în creier pentru a-i transforma în biodrone controlate de la distanță.
Potrivit comunicatelor companiei, aceste păsări pot fi folosite ca adevărate drone. Fondatorul Neiry, Aleksandr Panov, a reușit să atragă investiții semnificative și cercetători cunoscuți din institutul condus de Katerina Tihonova, fiica cea mică a lui Vladimir Putin.
În blogul său, antreprenorul discută despre „stilul blând de desfășurare a operațiunii militare speciale în Ucraina”, iar la conferințe afirmă că scopul Neiry este „cucerirea lumii” prin neurotehnologii.
În literatura academică, însă, astfel de experimente sunt descrise drept „optimism forțat”.
Publicația T-invariant a analizat cine profită de acest val de interes pentru neurotehnologii și care este progresul științific real din domeniu.
Cum funcționează porumbeii-dronă
Biodronele au fost testate pentru prima dată pe 25 noiembrie 2025: porumbeii cu interfețe neuronale implantate au efectuat un zbor de test din laborator și înapoi.
Conform comunicatelor de presă, Neiry a „produs” deja câteva zeci de astfel de păsări. Domeniul declarat de utilizare este monitorizarea — de exemplu, inspectarea obiectivelor industriale și ecologice sau operațiuni de căutare și salvare.
Teoretic însă, biodronele ar putea fi folosite și în alte scopuri, inclusiv militare, precum supravegherea discretă a unui adversar. Reprezentanții Neiry subliniază totuși caracterul pașnic al proiectului. Deocamdată, păsările sunt testate pe distanțe scurte, dar pe termen lung dezvoltatorii intenționează să le trimită în zboruri de zeci de kilometri.
Din punct de vedere vizual, biodrona PJN-1 este ușor de deosebit de un porumbel obișnuit: din cap îi iese un fir al interfeței neuronale, pe spate poartă un „rucsac” cu electronica de control și panouri solare, iar pe piept are o cameră video.
În creierul păsării sunt implantați electrozi dezvoltați de Neiry, conectați la un stimulator aflat în rucsac, acesta fiind la rândul său legat de un controler în care este încărcată misiunea de zbor.
Stimulatorul trimite impulsuri care influențează dorința păsării, de exemplu să vireze la stânga sau la dreapta. Poziționarea se face cu ajutorul GPS-ului și al altor sisteme. Camerele funcționează conform regulilor aplicabile camerelor de pe obiective publice, cu estomparea fețelor și ștergerea datelor personale.
Biodronele nu necesită dresaj
Neiry susține că biodronele nu necesită dresaj, iar avantajele față de dronele clasice sunt autonomia mare, distanța de zbor și riscul redus de accidente. Costul unei astfel de păsări este comparabil cu cel al dronelor din aceeași categorie.
Până în prezent nu au fost publicate lucrări științifice care să descrie în detaliu principiul de funcționare.
În materialele video de test, păsările virează la stânga sau la dreapta la comandă, dar zborul nu pare unul natural.
Pe site-ul companiei se insistă asupra caracterului etic și sigur al experimentelor pentru animale.
Se afirmă că operațiile sunt realizate cu echipamente moderne pentru a maximiza supraviețuirea păsărilor și că implantarea cipurilor nu le scurtează viața.
În realitate, acest lucru nu poate fi verificat, întrucât nu există date publice privind numărul de animale folosite și nici estimări clare privind durata de viață a porumbeilor cu implanturi.
Astfel de intervenții sunt asociate cu riscuri — de la inflamații până la infecții —, ceea ce face probabil ca viața păsărilor operate să fie mai scurtă decât a celor libere.
Într-un articol Bloomberg, bioeticianul Nita Farahany de la Universitatea Duke numește practica creării porumbeilor-dronă „dezgustătoare”, susținând că oamenii nu ar trebui să trateze ființele vii ca pe niște obiecte controlabile.
În același material, fondatorul Neiry, Aleksandr Panov, compară această limitare a libertății animalelor cu echitația sau mulsul vacilor și afirmă că experții etici ai companiei nu văd o problemă în utilizarea păsărilor în acest mod.
Ce se știe despre startupul Neiry
Grupul Neiry a fost fondat în 2018 de Aleksandr Panov. Anterior, acesta a lansat agenția de marketing „KB-12”. Potrivit Inc., afacerea funcționează prin mai multe entități juridice, principalele fiind SRL „Capibara” și SRL „12”, cu venituri anuale de ordinul sutelor de milioane de ruble.
În prezent, Neiry dezvoltă diverse neurotehnologii pentru oameni și animale. Compania comercializează căști care monitorizează starea psihologică prin activitatea electrică a creierului și dispozitive pentru stimularea nervului vag, destinate îmbunătățirii somnului și reducerii anxietății.
Pe lângă porumbei, Neiry experimentează pe șobolani și vaci: la primii a fost testat controlul prin cipuri cerebrale, iar la cele din urmă implanturile au fost folosite pentru creșterea producției de lapte. Portofoliul Neiry cuprinde aproximativ 50 de produse. Alte firme asociate lui Panov activează în domenii mai convenționale, precum producția de echipamente medicale.
Potrivit Forbes, veniturile totale ale companiilor din grupul Neiry au fost de 481 de milioane de ruble în 2024.
Profitul nu este cunoscut.
Societatea pe acțiuni „Neirorevoluția”, menționată pe site-ul Neiry, este fondatoare a aproape zece entități juridice. Una dintre ele, SRL „Neurofiziologia”, este cofondatoare a Neiry, alături de Fondul Inițiativei Tehnologice Naționale (NTI), afiliat guvernului rus. Panov este director general atât al „Neirorevoluției”, cât și al mai multor companii conexe.
„Neirorevoluția” este însă pe pierdere: venituri de puțin peste 20 de milioane de ruble în 2024, față de cheltuieli de 133 de milioane. O situație similară există și la „Neurofiziologia”. Alte companii au rezultate pozitive: Neiry a avut venituri de 159 de milioane de ruble și cheltuieli de 153,1 milioane la finalul lui 2024.
Legături clare cu cercul restrâns al lui Putin
De la înființare, Neiry a atras investiții de aproximativ un miliard de ruble. Un investitor major este fondul NTI, care a investit circa 360 de milioane de ruble în 2021. Un alt investitor important este fondul „Voskhod”, creat de grupul Interros al miliardarului Vladimir Potanin.
Atât compania, cât și proprietarul său au intrat sub sancțiuni americane în 2022; ulterior, fondul a fost vândut conducerii, dar și aceasta a fost sancționată în 2023. Peste 300 de milioane de ruble au provenit din investiții private.
Un neurobiolog citat de T-invariant explică: „În Neiry circulă sume pe care neuroștiința rusă nu le-a văzut până acum. Astfel de bugete nu există nici la HSE, nici la Universitatea de Stat din Moscova, nici măcar în institutul Katerinei Tihonova, contrar percepției populare. De aceea proiectul a atras cercetători de prim rang.”
Neiry colaborează cu Institutul de Inteligență Artificială al Universității de Stat din Moscova, condus de Katerina Tihonova. Una dintre laboratoarele institutului, „Dezvoltarea interfețelor neuronale invazive”, se ocupă de tehnologii cu dublă utilizare — civilă și militară. Laboratorul este condus de biologul Vasili Popkov, care a participat la experimentele Neiry pe șobolani.
În cadrul acestora, rozătoarelor li s-au implantat interfețe neuronale conectate la o rețea neurală. Când inteligența artificială primește o întrebare, trimite semnale către electrozii din creierul animalului, stimulând diferite zone în funcție de răspunsul „da” sau „nu”. Șobolanul execută astfel acțiunea corectă. Experimentul, denumit „Pythia”, face parte din proiectul „IIntuiția”, potrivit lui Panov.
Obiectivul strategic, potrivit lui Popkov, este conectarea directă a inteligenței artificiale cu inteligența umană pentru acces „fără cusur” la tehnologie și internet.
Panov afirmă public că scopul pe termen lung al companiei este crearea Homo superior, un succesor al lui Homo sapiens. Pe canalul său de Telegram, el discută despre „vânzarea oamenilor statului” și „rescrierea” acestora pentru a corespunde unui anumit „cod cultural”, susținând că astfel de procese ar fi mai ieftine decât crearea și educarea unei noi generații.
