Donald Trump a renunțat la amenințarea de a prelua Groenlanda prin forță, însă online „războiul” abia începe.
Președintele Statelor Unite a șocat Europa în ianuarie, amenințând cu impunerea de tarife pentru a-și susține dreptul de a deține Groenlanda, un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei.
Deși intensitatea acestor amenințări s-a diminuat pentru moment, oficiali danezi și europeni spun că mica insulă rămâne vulnerabilă la puterea exercitată de administrația SUA în mediul online, scrie Politico.
Cu o populație de sub 60.000 de locuitori, cea mai mică picătură de dezinformare se poate răspândi rapid și poate influența semnificativ opinia publică — mai ales atunci când narațiunea falsă nu provine de la ferme anonime de troli ruși, ci de la cel mai puternic politician din lumea occidentală.
„Groenlanda este o țintă a campaniilor de influență de diverse tipuri”, a declarat pentru POLITICO ministrul danez al Justiției, Peter Hummelgaard, precizând că unul dintre obiectivele acestor campanii este „crearea de diviziuni în relația dintre Danemarca și Groenlanda”.
Dezinformarea amenință Groenlanda
În ultimul an, dezinformarea a crescut în Groenlanda, a declarat Thomas Hedin, redactor-șef al organizației daneze de fact-checking TjekDet.
Deși acest val nu a avut forma unei „campanii structurate”, inclusiv din partea Rusiei, Hedin a dat ca exemplu de dezinformare ideea că Statele Unite ar putea cumpăra Groenlanda — mesaj repetat de Trump, dar imposibil conform Constituției Danemarcei, a spus el.
Faptul că Groenlanda nu face parte din Uniunea Europeană înseamnă că legislația UE privind rețelele sociale — care obligă platformele să identifice și să atenueze riscurile de dezinformare asupra discursului civic — nu se aplică pe teritoriul Groenlandei, a transmis Ministerul Digitalizării din Danemarca.
Deși sondajele arată că groenlandezii continuă să favorizeze integrarea cu Europa, eurodeputatul german al Verzilor, Sergey Lagodinsky, a avertizat că UE trebuie să se pregătească pentru „un nou tip de confruntare hibridă” în jurul insulei.
„Nu mai este vorba de combaterea troliilor ruși care încearcă să spargă sistemul. Dacă sunt îndreptate împotriva UE și a Groenlandei, campaniile de dezinformare de pe platformele americane devin sistemul însuși”, a spus el.
Teren fertil pentru exploatare
Relația dintre Danemarca și Groenlanda este deosebit de vulnerabilă la exploatare, a declarat Signe Ravn-Højgaard, cofondatoare și CEO al think tank-ului danez Digital Infrastructure Think Tank, care a realizat o analiză a peisajului dezinformării din Groenlanda.
Cu o populație de dimensiunea unei municipalități din Bruxelles, informațiile circulă rapid în Groenlanda, iar numărul instituțiilor media capabile să demonteze falsurile este redus. Majoritatea oamenilor se bazează pe Facebook, a explicat Ravn-Højgaard. Cu doar câteva distribuiri, o știre falsă poate ajunge la întreaga populație.
„Este complet diferit față de situația din Danemarca”, a spus ea. Dacă într-un oraș de 20.000 de locuitori 5.000 de persoane cred ceva fals, „nu reprezintă un pericol pentru democrația Danemarcei”.
Dar în Groenlanda, „informația se răspândește rapid la toată lumea și, în al doilea rând, reprezintă un procent foarte mare din populație”.
Potrivit a doi cercetători citați de POLITICO, campanii organizate de interferență străină nu au apărut încă în Groenlanda, însă dezinformarea se răspândește.
Doi membri ai guvernului groenlandez, ministrul Pescuitului Peter Borg și ministrul Muncii Aqqaluaq Egede, au făcut apel pe rețelele sociale la populație să „rămână unită” în fața amenințărilor venite din partea SUA.
Și eurodeputații au tras un semnal de alarmă. Alexandra Geese, eurodeputată din partea Verzilor, a declarat că trebuie să ne așteptăm la „operațiuni de influență care folosesc campanii de propagandă de ultimă generație, precum și campanii de ură și hărțuire împotriva figurilor politice din Groenlanda și Danemarca”.
Transparență
Deși Danemarca a declarat că nu are obligația legală de a aplica legislația UE privind platformele online — Digital Services Act (DSA) — pe teritoriul Groenlandei, mai mulți parlamentari susțin că acest lucru ar trebui să se schimbe.
Geese a afirmat că UE ar trebui să aplice legea, „asigurându-se că algoritmii respectă alegerile utilizatorilor, în loc să acționeze în interesul acelorași oligarhi din tehnologie care investesc în mineralele Groenlandei”.
Acest lucru se întâmplă în contextul în care UE a avut dificultăți în a obține rezultate concrete în alte părți. Comisia Europeană nu a finalizat încă nicio investigație privind riscurile pentru alegeri și discursul civic, deși are anchete deschise asupra a patru platforme, inclusiv Facebook și Instagram (Meta), TikTok și X.
Pe lângă obligarea platformelor să își modifice sistemele, DSA ar putea contribui și la creșterea transparenței ecosistemului online. Legea impune platformelor să fie transparente în privința publicității plătite și a datelor — un domeniu în care Groenlanda are lacune, a spus Ravn-Højgaard.
Aceasta a menționat reclame plătite care au rulat pe Facebook înaintea alegerilor teritoriale din martie 2025, dar care nu au fost disponibile în baza de date de transparență a platformei.
Lagodinsky a declarat că UE ar trebui să creeze „un grup de experți ad-hoc axat explicit pe Groenlanda”.
Bruxellesul ar trebui, de asemenea, să crească sprijinul pentru rețelele de fact-checking și organizațiile societății civile, a spus el, similar sprijinului oferit în țări precum Moldova și Ucraina.
