Analiștii au avertizat luni că nu există precedent pentru creșterea accelerată a prețului petrolului, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, care amplifică temerile privind oprirea prelungită a producției și perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz, o rută maritimă strategică.
Prețurile petrolului erau pe cale să înregistreze luni cea mai mare creștere într-o singură zi din istorie, înainte de a-și reduce o parte din câștiguri, după un nou val de lovituri aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului în weekend. Printre ținte s-au numărat și depozite de petrol, scrie CNBC.
Contractele futures pentru petrolul Brent cu livrare în mai se tranzacționau luni cu 11,6% mai sus, la 103,47 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aprilie era cotat cu 12,2% mai mult, la 101,97 dolari pe baril.
Anterior în cursul zilei, Brent ajunsese până la 119,5 dolari pe baril, iar WTI atinsese un maxim de 119,48 dolari.
Neil Atkinson, fost șef al departamentului de petrol din cadrul Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), a declarat că închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz este o situație pe care piețele energetice nu au mai întâlnit-o până acum.
Situație fără precedent
Dacă situația nu se schimbă rapid, „ne aflăm într-o criză energetică fără precedent, care poate schimba regulile jocului”, a spus el pentru CNBC.
Mai multe state din Orientul Mijlociu, bogat în petrol, au început deja să reducă producția de țiței.
Irak și Kuweit au început să oprească unele capacități de producție, iar analiștii avertizează că și Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită ar putea fi afectate dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă o perioadă îndelungată.
„Există stocuri de petrol în întreaga lume, dar dacă această închidere a strâmtorii persistă, acele rezerve vor fi epuizate. Dacă producția rămâne oprită în Irak, posibil și în Kuweit, iar ulterior chiar în Arabia Saudită, am putea intra într-o criză cum nu am mai văzut până acum”, a spus Atkinson pentru emisiunea „Squawk Box Europe” de la CNBC.
Întrebat ce ar putea însemna acest lucru pentru prețul petrolului, Atkinson a răspuns: „Intrăm pe un teritoriu al estimărilor. Nu există precedent. Cerul este limita.”
În mod normal, aproximativ 20% din petrolul și gazele lumii tranzitează Strâmtoarea Hormuz, însă traficul maritim prin acest coridor strategic s-a oprit aproape complet de la începutul războiului.
Reuniune de urgență a G7
Prețurile petrolului au scăzut ușor de la maximele zilei după ce Financial Times a relatat că miniștrii de finanțe din țările G7 vor organiza luni o reuniune de urgență pentru a discuta o posibilă eliberare coordonată de petrol din rezervele strategice, sub coordonarea Agenției Internaționale pentru Energie.
Trezoreria Marii Britanii și guvernul Franței au confirmat pentru CNBC că această discuție va avea loc.
Tyler Goodspeed, economist-șef al ExxonMobil, a declarat că, până de curând, exista un consens potrivit căruia aproape toate statele – cu excepția Rusiei – au interesul ca traficul prin Strâmtoarea Hormuz să revină la normal.
El a adăugat că exista convingerea că există suficiente cantități de petrol pe piață și rezerve strategice pentru a acoperi eventualele probleme pe termen scurt, însă se declară sceptic pe măsură ce conflictul intră în a doua săptămână.
„Dacă analizăm scenariile posibile, sunt mult mai multe situații în care strâmtoarea rămâne efectiv închisă pentru o perioadă mai lungă decât scenarii în care traficul revine rapid la normal”, a spus Goodspeed.
Oprirea producției în Orientul Mijlociu
Analiștii de la Societe Generale avertizează că oprirea prelungită a producției în statele din Orientul Mijlociu crește semnificativ riscul unor probleme la reluarea producției.
„Emiratele Arabe Unite ar putea fi următorul producător care să fie nevoit să oprească extracția, posibil în următoarele cinci până la șapte zile”, au arătat aceștia într-o notă de analiză publicată luni.
„Qatarul este și el vulnerabil, deși producția sa de petrol este relativ modestă comparativ cu exporturile de gaz natural lichefiat. Arabia Saudită se confruntă cu un risc mai redus pe termen scurt, dar oprirea producției ar deveni plauzibilă dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă încă două-trei săptămâni”, au adăugat analiștii.
Motorina 12 lei/litru
În contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al creșterii accelerate a prețului petrolului, există scenarii în care prețul carburanților din România ar putea urca semnificativ în perioada următoare. Dacă barilul de petrol se stabilizează sau continuă să crească spre zona de 120–150 de dolari, așa cum estimează mai mulți analiști în cazul unui conflict prelungit și al blocării Strâmtorii Hormuz, impactul se va transmite inevitabil și în prețurile de la pompă.
România, ca majoritatea statelor europene, este dependentă de piața globală a petrolului, iar costurile de import și rafinare cresc direct proporțional cu prețul țițeiului.
La aceste presiuni se adaugă și structura prețului carburanților din România, unde o parte importantă este reprezentată de taxe și accize. În mod obișnuit, când prețul petrolului crește rapid, lanțul de distribuție transferă aceste costuri către consumatori într-un interval relativ scurt. Într-un scenariu în care barilul ajunge sau rămâne în zona de 120–130 de dolari pentru o perioadă mai lungă, specialiștii din piața energiei spun că motorina ar putea depăși pragul psihologic de 10 lei pe litru și, în condiții extreme, ar putea ajunge chiar spre 11–12 lei.
Un astfel de nivel ar deveni plauzibil mai ales dacă tensiunile din regiune afectează fluxurile de petrol din Golf și dacă statele mari producătoare sunt nevoite să reducă producția sau transportul. Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial, este una dintre cele mai sensibile rute energetice din lume. Dacă traficul rămâne blocat sau puternic restricționat, piețele ar putea reacționa violent, iar scumpirea petrolului s-ar reflecta aproape imediat în prețul carburanților din Europa, inclusiv în România.
