Noua lege a salarizării, inclusă ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aduce schimbări semnificative pentru sistemul de învățământ.
Potrivit proiectului, un profesor din preuniversitar, cu 25 de ani vechime și grad didactic I, ar putea ajunge la un salariu de bază de aproximativ 10.164 de lei, în timp ce un preot gradul I ar urma să câștige circa 6.920 de lei.
Actul normativ este programat să intre în vigoare la 1 iulie 2027 și va introduce o nouă formulă de calcul a salariilor în sectorul public, bazată pe o valoare de referință de 4.325 lei și pe coeficienți de ierarhizare.
Cum vor fi calculate salariile în sectorul public
Noua grilă de salarizare stabilește două componente principale ale remunerației:
- salariul de bază, componenta fixă, determinată în funcție de funcție și vechime;
- componenta variabilă, care include sporuri, indemnizații, prime și alte beneficii.
Sporurile sunt acordate în funcție de condițiile de muncă, performanță, responsabilități suplimentare sau calificări speciale. Printre acestea se numără sporuri pentru condiții vătămătoare, muncă suplimentară, activitate în zone izolate sau titluri academice.
Creșteri salariale și reașezarea funcțiilor în educație
Proiectul de lege prevede majorări ale salariilor de bază pentru toate funcțiile din sistemul de învățământ. Coeficienții sunt aliniați cu prevederile existente, iar salariul unui profesor debutant rămâne raportat la 23% din indemnizația președintelui României.
Totodată, sunt menținute proporțiile între funcțiile de conducere și cele de execuție, iar funcția de profesor universitar este echivalată, din punct de vedere al ierarhiei salariale, cu cea de medic specialist.
În cazul universităților, procentul de majorare din venituri proprii scade de la 30% la 20%, diferența fiind inclusă în coeficienții de salarizare.
Ce se schimbă în structura veniturilor profesorilor
Una dintre modificările importante este înlocuirea gradației de merit și a sporului de performanță academică cu un nou mecanism: premiul pentru stimularea performanței.
De asemenea, sporul de suprasolicitare neuropsihică este integrat direct în coeficienții de salarizare, ceea ce duce la o creștere a salariului de bază.
Funcțiile didactice auxiliare rămân cele prevăzute în legislația anterioară, iar noile poziții pot fi introduse ulterior prin ordin comun al Ministerului Educației și al Ministerului Muncii.
Sporuri și beneficii pentru cadrele didactice
Proiectul menține o serie de sporuri relevante pentru sistemul educațional:
- până la 15% pentru activitatea în localități izolate;
- până la 15% pentru personalul din învățământul special;
- între 10% și 25% pentru coordonarea practicii pedagogice;
- sporuri pentru predare simultană la mai multe clase, care pot ajunge până la 15%;
- până la 20% majorare în universități, din venituri proprii;
- sporuri pentru conducătorii de doctorat, de până la 10%.
În plus, plata cu ora sau cumulul de funcții rămân posibile, în condițiile stabilite de legislația educației.
Cercetarea, inclusă în creșterile salariale
Pentru personalul din cercetare, legea propune creșteri ale salariilor de bază, în contextul în care acest sector nu a beneficiat de majorări consistente în ultimii ani.
În același timp, reglementările privind personalul clerical au fost eliminate din legea salarizării, fiind considerate în afara sferei salariilor bugetare.
